FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Canalul modern, monopol in vanzarea produselor dietetice

Canalul modern, monopol in vanzarea produselor dietetice

Daca in trecut dieteticele reprezentau o alter­nativa alimentara des­ti­nata diabeticilor, astazi categoria castiga tot mai multi adepti dintre consumatorii de rand.

Avand in vedere confuzia adesea existenta intre alimente organice, suplimente alimentare si produse dietetice, se impune asadar a face o delimitare a categoriei plecand de la definitia termenului dietetic. Asa cum se remarca, termenul se refera la dieta si cuprinde un regim alimentar recomandat de medic ca urmare a unor afectiuni ale sanatatii, cel mai adesea invocat fiind diabetul. Astazi insa, la mai bine de zece ani de cand produsele dietetice au intrat in comertul autohton, adoptarea lor s-a extins si la alte categorii de consumatori in masura in care au fost constientizate beneficiile pe care le aduc sanatatii. „Alimentele dietetice sunt consumate de persoanele care aleg sa se hraneasca sanatos sau datorita recomandarilor in diferite diete – alimente pentru diabetici, bogate in fibre, fara gluten si lactoza”, rezuma Gabriel Branzan, reprezentantul companiei Sanovita (prezenta in categorie cu marci precum Sano Vita si Weet Bix), motivele de consum ale produselor dietetice.

Popularitatea de care au ajuns sa se bucure produsele dietetice a contribuit la delimitarea unei categorii alcatuita nu doar din traditionalele produse fara zahar, ci si din alimente destinate intolerantei la gluten sau din cele de slabire (substitute de masa sau snack-uri dietetice). In functie de substituentul zaharului, produsele dietetice contin fructoza naturala sau indulcitor sintetic. Fructoza este un inlocuitor natural din fructe si, de regula, produsele care contin un astfel de substituent sunt produse premium. Indulcitorii sintetici sunt constituiti din substante precum aspartam sau ciclamat si sunt cel mai frecvent prezenti in produsele din gamele economic si mediu, atentie insa ca, desi se afla in componenta unui aliment ce asigura sanatate organismului, pe termen lung, indulcitorul sintetic are efecte cancerigene asupra organismului.

Importul acopera categoria
In Romania, categoria produselor dietetice reprezinta o piata departe de a-si fi atins potentialul dar care se consolideaza treptat. „Piata este in plina crestere si ca volum de vanzari se inregistreaza un avans de aproximativ 25% in fiecare an”, afirma Vasile Pastravanu, Director General al companiei Intercom Sarmis (prezenta in categorie cu marcile Frankonia si Sedita). Redimensionarea pietei de la an la an a determinat in randul marilor magazine amenajarea unui raion special dedicat.

Majoritatea sortimentelor ce se gasesc la raft sunt produse de import, tarile de provenienta fiind de regula Germania sau Spania, in timp ce productia autohtona este redusa ca si volum, fiind directionata in special catre produse de baza si din gama economica. Printre produsele importate se regasesc dulciuri (ciocolata, napolitane, biscuiti), gemuri, compoturi, batoane din cereale integrale, fulgi de cereale, cereale expandate, produse din soia si seminte.

Dezvoltarea categoriei, spun importatorii, merge mana in mana cu evolutia retail-ului modern, la rafturile hypermarketurilor gasindu-se deocamdata cea mai bogata oferta de produse. „Vanzarile cele mai mari se inregistreaza in retelele de hyper si supermarket unde incidenta publicului tinta este mai mare decat in alte canale”, afirma reprezentantii companiei Nutrivita (prezenta in categorie cu marcile Gerble, Cereal Bio, Isostar si Gerlinea). Motivatia este simpla: fiind vorba de un produs special, cu un pret mai ridicat, consumatorul are nevoie sa il atinga, sa-i cunoasca ingredientele, cu alte cuvinte, sa se convinga ca are nevoie de el. Acest criteriu face diferenta intre un magazin modern si unul traditional atunci cand vine vorba de vanzarea produselor dietetice.

 Pondearea dieteticelor in principalele categorii de produse

 O tendinta dezvoltata in randul marilor producatori autohtoni a fost largirea portofoliului de produse cu sortimente dietetice, fenomen observabil in categoria bauturilor racoritoare sau a iaurturilor. Conform datelor de audit furnizate de compania Nielsen, iaurtul dietetic a detinut in perioada decembrie-mai 2009 un volum al vanzarilor de 3.913,9 kg, in usoara crestere fata de perioada similara a anului anterior care a fost de 3.615,6 kg. Valoarea vanzarilor a crescut de asemenea in perioada mentionata, in anul 2009 ajungand la 21.221,5 ron de la 17.962,6 ron in 2008.
Categoria bauturilor racoritoare carbonatate light inregistreaza un regres pronuntat, semn ca romanii preocupati de o dieta sanatoasa tind sa elimine din obiceiul lor orice fel de sucuri. In perioada decembrie-mai 2009 volumul vanzarilor a ajuns la 42.370,7 kg dupa ce in perioada similara a anului trecut acesta a fost de 55.809,3 kg.
Valoarea vanzarilor in categorie  s-a depreciat in prima jumatate a anului 2009 ajungand de la 107.826,1 ron in 2008 la 94.113,8 ron. Scaderea s-a manifestat si in categoria racoritoarelor necarbonatate light unde volumul vanzarilor a scazut de la 8.192,1 kg in prima jumatate a anului 2008 la 6.600,2 kg in aceeasi perioada a anului 2009. Valoarea vanzarilor inregistrata in perioada decembrie-mai 2009 a fost semnificativ mai mica fata de cea cumulata in perioada analizata a anului precedent, scazand de la 17.263,2 ron pana la 14.890,0 ron.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un alt aspect il reprezinta spatiul disponibil la raft si conditiile de depozitare. Intr-un magazin mare si spatiul va fi mai generos, produsul mai vizibil, in timp ce intr-un magazin traditional, un produs dietetic nu va ocupa un raft special ci se va amesteca cu restul produselor. Intrucat produsele dietetice contin ingrediente speciale, in marea lor parte naturale, ele trebuie sa beneficieze de spatii aerisite de depozitare si de un lant de distributie eficient pentru ca au un grad de perisabilitate ridicat.

„Suntem ceea ce mancam”
Asa cum se deduce din specificul canalului de vanzare, consumatorul de produse dietetice, nevoit sau pur si simplu atras de beneficiile acestui tip de hrana, este locuitor urban, educat si cu venituri medii spre mari. Reprezentantii Nutrivita semnaleaza cresterea categoriei de consumatori cu particularitatile aferente: „Exista si in Romania o categorie din ce in ce mai mare de consumatori, in general tineri intre 25-45 de ani, din mediul urban, cu venituri medii si mari care intelege ca <suntem ceea ce mancam>”.

In ultimul timp, dezvoltarea categoriei a condus la aparitia unor game de produse accesibile si consumatorilor cu venituri modeste, oferta ce vine in intampinarea nevoilor celor care urmeaza un tratament diabetic si care nu isi pot permite cheltuieli secundare pentru alimente care nu sunt de stricta necesitate, cu atat mai mult cu cat, spre exemplu, o ciocolata dietetica este de doua - trei ori mai scumpa decat una obisnuita. „Produsele sunt cautate de tineri, adulti si varstnici, de femei si barbati, de persoane cu venituri insemnate, dar si de cei cu venituri modeste, de persoane cu diverse afectiuni si de persoane fara probleme specifice de sanatate”, enumera Gabriel Branzan elementele de referinta ale publicului produselor dietetice.

Publicul produselor dietetice s-a format lent, pe masura ce consumatorilor le-au fost recomandate sau au constatat intamplator existenta acestui gen de produse la raft. Promovarea prin canale de comunicare specifice nu este intalnita in cazul produselor dietetice intrucat presupune costuri suplimentare care se adauga cheltuielilor si asa destul de ridicate cu fabricarea si distribuirea produselor. „Produsele dietetice oricum sunt scumpe, daca mai intervin publicitatea si  evenimentele promotionale, pretul lor va creste automat. Aceste activitati presupun o investitie, dar dieteticele nu sunt produse care sa genereze apoi volume mari”, declara Vasile Pastravanu.

Pret vs. beneficiu
Criteriile ce se regasesc la baza consumului de produse dietetice fac trimitere la caracteristicile produsului, acesta nefiind preferat pentru pret cat pentru beneficiile asupra sanatatii. Lipsite de zahar, deserturile dietetice nu presupun insa un consum in abuz. Avantajul in ceea ce priveste desertul dietetic consta in faptul ca satietatea se instaleaza dupa un consum cantitativ mai mic decat in cazul deserturilor obisnuite deoarece substituentul zaharului, fructoza sau indulcitorul sintetic, se elibereaza mult mai lent in organism.

Consumatorii isi aleg produsele in functie de experienta anterioara cu marca, respectiv de gradul de satisfactie asociat acesteia, iar aici gustul primeaza. „Este destul de greu sa vinzi un produs nou. In general, consumatorul care cumpara o marca ce il multumeste si de care este atasat, nu va fi tentat sa o inlocuiasca cu alta”, dezvaluie Vasile Pastravanu de la Intercom Sarmis.
In cazul in care consumatorul apeleaza la produsele dietetice ca unica alternativa de consum, atunci el va tine seama de recomandarea medicului si va cumpara produsele care ii intampina nevoile dietei si care nu contin anumite ingrediente daunatoare regimului alimentar de care depinde sanatatea sa.
Pentru ca vorbim de o piata de nisa si o putere de cumparare inca scazuta, pretul ramane inca o variabila puternica in decizia de a cumpara un produs. In materie de probleme, cap de lista sunt taxele mari percepute de reprezentantii retailului modern, corelate cu situatiile frecvente de out-of-stock, deoarece produsele dietetice nu sunt considerate inca o necesitare pentru consumator si ca atare comenzile sunt reduse ca si volum.  In materie de consum, Romania se afla inca departe de Germania unde produsele dietetice au aparut in anii 50, dar si de tarile nordice precum Suedia sau Norvegia unde o parte semificativa a populatiei adera la astfel de produse.  Consum mai scazut la nivel european, conform reprezentantului companiei Intercom Sarmis, se inregistreaza la nivelul tarilor sudice unde temperaturile ridicate fac dificila comercializarea lor, dar si in Europa de Est unde gradul de educatie al consumatorului in materie de alimentatie este inferior altor regiuni europene.

Parghii de crestere
Importatorii sunt optimisti in privinta potentialului de crestere al pietei, mizand in continuare pe importuri si nu pe productie interna. „Dieteticele reprezinta unul dintre cele mai dinamice segmente din piata de alimente, estimandu-se rate de crestere de peste 30% de la an la an datorate atat inmultirii numarului de consumatori cat si frecventei consumului, dar si lansarii unor noi subcategorii de produse”, prevad reprezentantii companiei Nutrivita.

Asteptari mari vin si din partea reprezentantilor retailului modern care pot contribui la o mai buna prezentare a gamei in magazin, prin alocarea unui spatiu generos la raft. Consumatorul va detine in continuare puterea in dezvoltare a categoriei prin importanta pe care decide sa o acorde sanatatii, dar si prin alegerea unui regim alimentar adecvat organismului sau.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content