Alunele, covrigeii si pufuletii fac parte din obiceiurile zilnice de consum ale romanilor | Progresiv
Conform unui studiu Omnibus Mercury Research, realizat pentru Magazinul Progresiv, alunele, covrigeii si pufuletii se afla in topul celor mai consumate produse din categoria snacks-urilor sarate. Aproape trei sferturi din populatia cu varsta peste 14 ani din Romania (71%) consuma alune, 63% consuma covrigei, iar 60% pufuleti. 
Mercury Research a realizat in perioada 26 aprilie -13 mai 2010 un studiu Omnibus privind obiceiurile de consum pentru snacks-urile sarate. Datele au fost culese pe un esantion format din 1.250 de respondenti cu varsta de peste 14 ani. Conform studiului Mercury Research, realizat pentru Magazinul Progresiv, alunele, covrigeii si pufuletii se afla in topul celor mai consumate produse din categoria snacks-urilor sarate.
Aproape trei sferturi din populatia cu varsta peste 14 ani din Romania (71%) consuma alune, 63% consuma covrigei, iar 60% pufuleti. Cu exceptia alunelor si chips-urilor, ponderea consumatorilor la nivelul categoriei este mai mare in randul femeilor. Doar 11% dintre romanii cu varsta peste 14 ani nu au consumat niciodata un produs din categoria snacks-urilor sarate. Bauturile cu care snacks-urile sarate sunt consumate cel mai des sunt berea si apa plata. Alunele, floricelele de porumb ambalate sau preparate la cuptorul cu microunde si chips-urile sunt de preferinta consumate cu bere, in timp ce sticks-urile, covrigeii, biscuitii, pufuletii si bake rolls-urile cu apa plata.
Alunele, consum ridicat in urban
Snacks-urile sarate se caracterizeaza prin obiceiuri de consum diferite de la un segment la altul. Pufuletii, alunele si covrigeii sunt snacks-urile consumate cel mai des in decurs de o luna. Alunele sunt consumate zilnic de doar 2% din totalul populatiei de peste 14 ani. Aproximativ un sfert (26%) dintre romani consuma alune cel putin o data pe saptamana, 92% dintre tinerii pana in 25 de ani consuma de obicei alune, in timp ce aproape doua treimi dintre persoanele cu varsta de peste 60 de ani nu au consumat niciodata acest produs. Ponderea persoanelor din mediul rural care nu consuma alune este mai ridicata decat la oras, 33% fata de 25%.
Covrigeii si sticks-urile, atractia tinerilor
Covrigeii sunt consumati de aproximativ un sfert (26%) dintre romanii cu varsta peste 14 ani cel putin o data pe saptamana. Ponderea barbatilor care nu au consumat niciodata covrigei este mai mare decat a femeilor (40% fata de 33%). Opt din zece tineri pana in 25 de ani au consumat covrigei, la polul opus aflandu-se din nou persoanele peste 60 de ani, unde procentul consumatorilor se ridica la 39%.
Dintre tinerii pana in 25 de ani, 36% consuma covrigei cel putin o data pe saptamana. De asemenea, 36% dintre romanii cu varsta peste 14 ani mananca sticks-uri cel putin o data pe luna, iar 17% cel putin o data pe saptamana. Sapte din zece tineri pana in 25 de ani consuma sticks-uri, in timp ce aproximativ trei sferturi (76%) dintre persoanele peste 60 de ani nu au consumat niciodata aceste produse.
Romanii consuma biscuiti sarati
Biscuitii sarati sunt consumati de mai mult de jumatate (52%) dintre romani. Un procent similar dintre persoanele de sex masculin au declarat ca nu consuma niciodata biscuiti sarati, procent mai ridicat fata de populatia feminina (44%), releva studiul Mercury Research. Acelasi studiu arata ca 44% dintre romani consuma chips-uri, iar aproape jumatate (48%) dintre tinerii pana in 25 de ani consuma cel putin o data pe saptamana aceste produse.
Sase romani din zece consuma pufuleti, din care 48% cel putin o data pe luna. Pe de alta parte, o treime (33%) din populatia feminina nu consuma niciodata pufuleti, desi ponderea femeilor care mananca zilnic pufuleti este mai ridicata decat cea a barbatilor (7% fata de 3%).
Bake rolls si floricele
Aproape o treime (32%) dintre romani consuma bake rolls, iar aproximativ un sfert (27%) dintre tinerii pana in 25 de ani mananca bake rolls cel putin o data pe saptamana. Produsul are o penetrare scazuta in randul populatiei de peste 60 de ani, unde doar 1% consuma cu aceeasi frecventa.
In schimb, floricelele de porumb pentru cuptorul cu microunde se situeaza cam pe acelasi loc cu biscuitii sarati in preferintele romanilor: 53% dintre romanii cu varsta peste 14 ani consuma floricele ambalate, iar 16% cu o frecventa de cel putin o data data pe saptamana. Trei sferturi dintre persoanele peste 60 de ani nu consuma niciodata floricele ambalate.
Procentul celor care consuma acest tip de snack este semnificativ mai ridicat in mediul urban, reprezentand 48% fata de 29% in mediul rural. Mai mult de un sfert (27%) din populatia Romaniei consuma cel putin o data pe luna floricele din porumb pregatite la cuptorul cu microunde.
Ce spun datele de retail
Datele de retail audit valideaza studiul de consumator prezentat mai sus. La nivelul categoriei se remarca vanzarile mai consistente pentru sortimentele clasice, cu sare, concretizate in cresteri ale segmentelor alune si seminte, precum si specialitati, unde pufuletii au detinut cea mai mare pondere a vanzarilor. Categoria snacks cuprinde, conform segmentarii realizate de MEMRB, urmatoarele segmente: chipsuri, specialitati, backed snacks, alune si seminte.
Tot un studiu MEMRB, ce analizeaza piata de FMCG, aseaza in dreptul categoriei snacks-uri sarate o scadere valorica, in 2009, de 11,8% fata de 2008. Asadar, piata acestor produse se contracta, ceea ce face dificila perspectiva de crestere a producatorilor si in acest an. Citand tot MEMRB, Ioana Popescu, Marketing Manager Ficosota Sintez Romania, situeaza volumul categoriei la 29 milioane kg, in perioada aprilie 2009 – martie 2010, corespunzatoare unei valori de 590 milioane lei.
Alune si seminte – segmentul lider
In intervalul aprilie 2009 - martie 2010, lider in volumul de vanzari la nivelul comertului din Romania a fost segmentul alune & seminte, cu 38,7%. Segmentul si-a consolidat pozitia cu 2,8 puncte procentuale fata de perioada aprilie 2008 - martie 2009. Pe fondul acestei cresteri, segmentul backed snacks a inregistrat o scadere de
2,9 pp in volumul vanzarilor, de la 35,5% in aprilie 2008 - martie 2009, la 32,6% in perioada aprilie 2009 – martie 2010. In acelasi interval 2010 segmentul specialitati a detinut un volum al vanzarilor de 16,9%, iar cea mai scazuta pondere s-a remarcat in cazul chipsurilor, de 11,7%.
Structura vanzarilor pe canale de distributie arata caracterul puternic de impuls al acestor produse. „Categoria snacks-urilor sarate este concentrata in proportie de 67% in comertul traditional, iar 33% in comertul modern, iar motivul este legat de specificul de produse de impuls ale snacks-urilor”, adauga Ioana Popescu.
Ponderea majoritara in volumul vanzarilor de alune si seminte in aprilie 2009 - martie 2010 a fost detinuta de seminte, cu 69,6% (62,9% in valoarea vanzarilor). Privind comparativ la datele aferente perioadei similare din anul predecent, segmentul este unul stabil, fluctuatiile cotelor de piata fiind nesemnificative.
Intrucat respecta principiile produselor de impuls, „comportamentul consumatorilor de snacks-uri sarate se rezuma la „grab and go” pentru brandurile cunoscute sau pentru aromele preferate”, afirma Ioana Popescu. In fata raftului, consumatorul alege aroma preferata, marca, marimea ambalajului si, nu in ultimul rand, pretul
Chipsuri si specialitati
In segmentarea dupa marimea ambalajului, produsele situate intre 51 g -
100 g au detinut cea mai mare pondere in volumul vanzarilor, 43,9% (47,2% in valoare), in perioada aprilie 2009 - martie 2010, arata datele MEMRB. Avand in vedere aroma preferata, in aceeasi perioada chipsurile cu sare au detinut un volum de 31,8%, urmate fiind de cele cu branza - 18,5% si cu paprika - 16%. In cazul specialitatilor (produsele din faina de porumb, grau, cartofi, pellete), cea mai mare pondere in volumul vanzarilor in perioada aprilie 2009 – martie 2010 a fost detinuta de snacks-urile extrudate (pufuleti din faina de porumb, grau sau cartofi) - 63,2%, urmate de pellete cu 34,7% si produsele din faina de porumb, 2,1% (sheeted snacks). Segmentul specialitati a fost dominat de vanzarile la gramaje cuprinse intre 31 g – 50 g, care in perioada mentionata au avut o pondere de 49,8% in volumul vanzarilor. La distanta de 7,3 pp s-au situat ambalajele mai mari, 51 g – 100 g, si care au detinut in perioada de referinta un volum al vanzarilor de 42,5%.
Privind comparativ la anul anterior (aprilie 2008 - martie 2009) se poate observa ca ambalajele cu gramaje cuprinse intre 51 g – 100 g isi cresc treptat cota de piata atat in volumul cat si in valoarea vanzarilor. In aprilie 2009 - martie 2010 acestea au inregistrat o crestere a volumului de vanzari la 42,5%, de la 36,5% in perioada anterioara.
Sarea este aroma preferata si in cazul snack-urilor specialitati, acestea generand in perioada aprilie 2009 - martie 2010 58,3% din volum al vanzarilor. La distanta semnificativa s-au situat in topul volumului de vanzari aromele de branza - 11,8%, pui - 7,9% si pizza - 6,7%.
Backed Snacks
In segmentul denumit backed snacks, lideri in volumul vanzarilor in perioada aprilie 2009 - martie 2010 au fost covrigeii sarati (pretzels) cu 24,7%, urmati de sticks-urile sarate - 19,7% si biscuitii sarati (crackers) - 18,8%. Ierarhia in valoarea vanzarilor pentru aceeasi perioada situeaza pe locul intai snacksurile sub forma cubuletelor de paine coapta (bread chips) - 24,2%, urmate de sticksurile sarate - 19% si covrigeii sarati (pretzels) - 17,2%.
Concomitent, se remarca descresterea cotei volumice detinute de biscuitii sarati (crackers) la 18,8%, de la 24,3% in anul precedent. Cresterea de la un an la altul a fost consemnata de covrigeii sarati (pretzels) care in aprilie 2009 - martie 2010 au urcat cu 4,2 pp in volumul vanzarilor fata de perioada similara analizata. Cresteri au fost, de asemenea, inregistrate si de segmentul popcorn. Daca in perioada aprilie 2008 - martie 2009 produsul a detinut o volum al vanzarilor de 15,6%, in anul urmator (aprilie 2009 - martie 2010) acesta s-a situat la 17,8%, arata datele MEMRB.
Tendinte
Ca si tendinte la nivelul categoriei, sortimentele simple conduc detasat in topul preferintelor de cumparare. Aportul caloric scazut dar si ingredientele naturale sunt caracteristici ce au dobandit o importanta mai ridicata in momentul alegerii produselor. Si la nivelul acestei categorii, asa cum se intampla deja in cazul majoritatii segmentelor din FMCG, brandurile eco incep sa isi faca loc pe rafturi.
