FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > 2009: 'inainte' si 'dupa'

2009: 'inainte' si 'dupa'

Intr-un an deosebit si Conferinta Magazinul Progresiv s-a dorit altfel decat de obicei. Evenimentul s-a concentrat mai ales pe studii si cercetari, in incercarea de a lua pulsul industriei din cat mai multe puncte de vedere: al consumatorului, al retailului si al mediului de afaceri, in general.

Astfel, companiile de cercetare de retail si consumator au realizat studii, special pentru Conferinta Magazinul Progresiv, anterior acestui eveniment, astfel incat rezultatele sa fie cat mai recente posibil. Per total, se contureaza o perioada in care consumatorul va fi foarte precaut si, deci, mult mai atent la cheltuieli, dar in care comertul alimentar se va mentine, totusi, pe un trend ascendent. De aici si orientarea magazinelor catre preturi mai mici si un raport calitate / pret cat mai bun, alaturi de promotii agresive.

Solutia avansata de vorbitori pentru diminuarea efectelor crizei este ca intotdeauna parteneriatul dar, de data aceasta, un parteneriat care sa genereze idei constructive si creative pentru depasirea dificultatilor aparute: rupturi de stoc, lipsa acuta de lichiditati si, in consecinta, mari greutati in recuperarea banilor, inchideri de magazine si firme de distributie.

Pentru prima oara, anul acesta producatorii isi pun serios problema imbunatatirii lantului de aprovizionare, pentru a livra cele mai bune servicii, la cele mai mici preturi posibile, concomitent cu atingerea excelentei la nivelul executiei in magazine.

Cei aproximativ 250 de participanti la Conferinta Magazinul Progresiv au putut asculta si opiniile a doi invitati speciali, Radu Gratian Ghetea – Presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, si Prof. Dr. Niels Schnecker - Managing Senior Partner, Schnecker van Wyk & Pearson.

PREZENTARILE LECTORILOR

'Principalele evolutii ale comertului alimentar in Europa Centrala si de Sud-Est'

Ivan Uzunov, Senior Research Analyst, Euromonitor

In 2008 Europa de vest s-a detasat ca fiind cea mai mare piata de retail, cu o valoare de 3,440 miliarde USD, cu o crestere de 8%. In ceea ce priveste Europa de Est, Rusia reprezinta cea mai mare piata, Romania situandu-se pe locul al treilea, cu o valoare de 31 miliarde USD si o crestere de 13%.
Principalele trenduri de anul trecut in pietele emergente s-au axat pe retailul modern, consumerism, francize si preocuparea pentru pret. In Romania, caracteristicile retailului s-au referit indeosebi la dezvoltarea unor formate cat mai cuprinzatoare, mutarea focusului catre alte zone ale tarii decat capitala, lupta dintre comertul traditional si cel modern, deschiderea de centre comerciale.

Pentru 2009 Euromonitor estimeaza un declin in cresterea reala a PIB-ului si a consumului privat. Acestea vor incepe sa se redreseze lent in 2010. In situatia economica actuala, cei care vor avea de castigat sunt retailerii din industria alimentara si internet, iar cei care vor avea de suferit sunt cei specializati in produse electronice si cei care au recurs la imprumuturi.

'Provocari ale pietei de bunuri de larg consum si posibile reactii strategice'

Ionut Pascu, Project Manager, Roland Berger Strategy Consultants

Criza economica s-a propagat in trei etape, sesizabile si in Romania. Primul val a presupus stagnarea si scaderea pietelor imobiliare si auto, urmate, spre sfarsitul lui 2008, de pietele de electrocansice si mobila. Inceputul lui 2009 a adus in impas industria textila si de cosmetice, pentru ca trimestrul doi al anului sa aduca reorientari spre segmentul economic / marci proprii si in comertul cu alimente.

Consecintele crizei se manifesta la nivelul tuturor componentelor din lantul de aprovizionare, dar, in acelasi timp, aceasta perioada aduce si oportunitati: reducerea unor costuri, renegocieri de contracte cu furnizori logistici, renegocieri de costuri de marketing, inghetarea salariilor, disponibilitatea resursei umane etc.

Ca reactii strategice, pot fi amintite optimizarile sau consolidarile, reevaluarea portofoliilor de produse si de magazine, programe de loializare si retentie a clientilor, reorganizarea lantului de aprovizionare. Nu in ultimul rand, companiile trebuie ramana atente la tendintele viitorului: ecologie, tehnologii gen RFID, noi modalitati de colaborare in logistica.

'Calatorie spre Centrul Retailului... proiectie 3D: atitudini, comportamente, implicatii'

Emanuel Sanda, Country Manager, Nielsen Romania

Conform studiilor Nielsen, mersul la cumparaturi ramane si in 2009 o activitate cu frecventa ridicata, insa, in contextul actual, doi din cinci consumatori au precizat ca sunt mai atenti la preturi decat in trecut. Cercetarea a reconfirmat faptul ca restrangerea bugetului de cheltuieli se va resimti mai debgraba in moderarea achizitiilor de electronice, electrocasnice sau haine. Cu toate acestea, dificultatile nu s-au lasat asteptate, retailerii reclamand inca de la inceputul anului probleme precum schimbarea pretului de achizitie, a volumelor de achizitie sau modificarea termenelor de plata.

Insa cum poate afecta concret cresterea preturilor comportamentul consumatorilor? Raspunsurile cele mai dese se refera la: cumpararea de produse numai de stricta necesitate, folosirea acelorasi produse, dar in cantitati mai mici, o mai mare atentie la promotii, o mai mare atractivitate pentru marcile proprii sau produsele mai ieftine, apelarea vracuri sau renuntarea la produselor cu valoare adaugata.

'Cine pe cine baga in criza?'

Corina Milos, Senior Research, GfK Romania

Reprezentanta GfK atrage atentia asupra faptului ca, incepand cu luna ianuarie 2009, a crescut alarmant numarul romanilor care percep situatia economica proprie ca fiind mult mai proasta ca acum un an. De altfel, semne ale scaderii optimismului romanilor in ceea ce priveste situatia financiara a familiei au aparut inca din septembrie – octombrie 2008. Pentru anul acesta, 80% din respondentii la studiul realizat de GfK se asteapta la cresteri accelerate ale preturilor, foarte mult, in comparatie cu tarile vecine, unde procentul este de 20%. Totusi, ne asemanam din acest punct de vedere cu polonezii si bulgarii. Prin urmare, ca prima reactie, planurile de a face cheltuieli majore in viitor sunt din ce in ce mai rezervate.

Din prisma cheltuielilor alocate bunurilor de larg consum, desi increderea consumatorilor in viitor a scazut dramatic in ultimele luni, deocamdata impactul este mai mult de ordin psihologic decat comportamental. Principalii castigatori in timp de criza sunt bineinteles operatorii de magazine de tip discount si marcile private, a caror cota de piata este asteptata sa creasca. Momentan insa, Corina Milos afirma ca nu se pot evidentia orientari catre anumite formate de magazine sau segmente de pret.

'Adaptarea mediului de business la contextul economic actual'

Dorian Cazacu, Research Manager, MEMRB 

Conform unui studiu on-line privind perceptia crizei la nivelul companiilor din Romania, realizat de MEMRB in perioada februarie – martie 2009, oportunitatile generate de perioada actuala constau in dezvoltarea si redirectionarea afacerilor catre zone mai profitabile, precum si in beneficiul adus de o competitie mai slaba si preturile scazute pentru materiale si echipamente.
In 2009, mediul de afaceri din Romania va cauta, cu prioritate, sa atinga obiectivele referitoare la asigurarea portofoliului de clienti.

Pe de alta parte, aproximativ 17% din companii vor renunta la planurile privind cresterea cifrei de afaceri, iar peste 80% din companii nu si-au stabilit nici un obiectiv referitor la posibile achizitii sau fuziuni. Intre masurile de depasire a dificultatilor financiare, un loc distinct, potrivit studiului MEMRB, il ocupa reducerea costurilor, indeosebi a celor cu administrarea afacerii.

'Inovatia in promotiile oferite prin intermediul marilor magazine'

Arnaud Dussaix, Director Achizitii, Carrefour Romania

Din cauza dificultatilor economice pe care le intampina, in comportamentul consumatorilor apar urmatoarele tendinte: migrare de la segmentul mainstream la cel economic, orientare catre marci proprii, preferinte pentru produsele locale (percepute ca fiind mai ieftine ca importurile, mai naturale, dar si pentru sprijinirea industriei romanesti), prudenta in procesul de achizitionare, cautarea promotiilor, diminuarea frecventei de cumparare si consum.

In acest context, asteptarile consumatorilor se refera la creativitate si inovatie, cu efect pozitiv si imediat asupra cresterii vanzarilor, daca garanteaza clientilor pastrarea stilului de viata si posibilitatea de economisire. Marile magazine inlesnesc munca producatorilor si sprijina eforturile lor prin oprtimizarea ofertelor si prin punerea la dispozitie a tuturor mijloacelor de comunicare interna, de la piramide, la porti senzomatice si posibilitati de promovare in parcari.

'Strategia Interex pentru 2009'

Vassante Monany, Director Comercial, CDE R Interex

Directiile importante ale strategiei Interex pentru anul 2009 se refera la deschiderea de noi magazine in diferite zone ale tarii, dezvoltarea marcilor proprii, crearea de magazine cu concept discount sau de proximitate, acordarea unei atentii deosebite produselor proaspete (salate, sandvisuri, fructe si legume, produse de patiserie).

In prezent Intermarché detine in Romania 11 magazine Interex si va deschide in curand patru magazine, la Targu Mures, Drobeta Turnu Severin, Alexandria si Tecuci. Odata cu deschiderea acestora, Intermarché va introduce in Romania un nou format de magazin, mult mai mic decat cele de pana acum, care are la baza un concept nou ce imbina avantajele unui supermarket si ale unui magazin convenience. De asemenea, Interex doreste sa-si dezvolte marcile private prin introducerea de noi produse lunar, provenite din fabricile proprii, pana la 700 SKU-uri. Intermarché doreste pentru viitorul apropiat si crearea unei sinergii in toate tarile balcanice in care activeaza, in ideea construirii unei imagini unitare a companiei. Intermarché detine 1500 de magazine in Franta si 400 in Europa, in celelalte tari in care activeaza: Portugalia, Spania, Belgia, Polonia, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Kosovo si Romania.

'2009 – 2010, o noua etapa in colaborarea client – furnizor'

Razvan Tudor, Key Account Manager, Coca-Cola Hellenic

Aceleasi dificultati economice fac necesara o reevaluare a stadiului cooperarii dintre producatori si marii comercianti, care sa includa, in noul context, si „serviciul” acordat consumatorului, pe langa produs si pret. In orice plan comun de actiune ar trebui luati in considerare patru factori: executia in magazin, trade marketingul, componenta financiara si supply chain-ul. Este pentru prima oara cand un producator aduce in discutie, in relatia cu comertul modern, componenta de supply chain, neglijata pana acum. Un supply chain eficient ar trebui sa furnizeze cel mai bun serviciu la cel mai mic cost posibil.

Alte zone de cooperare intre producatori si comercianti se refera la imbunatatirea sistemului de livrari, facturari imbunatatite si clare, mai multe evenimente de marketing. Toate aceste eforturi de cooperare ar trebui sa materializeze promisiunea de a maximiza valoarea oferita clientilor in fiecare magazin.

'Eforturi comune in canalul traditional pentru a depasi impasul economic actual'

Antonio Rotar, National Sales Manager, Kraft Foods Romania

In mediul comertului traditional, efectele crizei economice se resimt diferentiat: tendinta de diminuare a stocurilor combinata cu costurile financiare marite duc la o diminuare a cifrelor de afacere la nivel de magazin; impactul negativ asupra lichiditatilor distribuitorilor duce la o atentie marita pe recuperarea banilor (risc de OOS si acoperire directa); incetarea actvitatii (temporar sau definitv) in zona detalistilor mici.

Directiile de actiune pentru magazine ar fi: mentinerea unui portofoliu echilibrat si corelat cu nevoile consumatorilor, administrare eficienta a stocurilor, mentinerea unui nivel profitabil al afacerii, asigurarea in continuare a unui nivel de servicii de inalta calitate si profesionalism. La nivelul producatorilor, directiile de actiune se refera la mentinerea nivelului de investitie in sustinerea marcilor si promovarea lor (campanii media sustinute, POSM, programe de trade marketing), lansare de produse pentru toate categoriile de consumatori, mentinerea unui business profitabil pentru reteaua de distributie.

INVITATI SPECIALI

Radu Gratian Ghetea, Presedinte Asociatia Romana a Bancilor

Principalul mesaj al interventiei Dlui Gratian Ghetea a fost acela ca atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice sa se indrepte spre sistemul bancar pentru a solicita credite si finantari. Bancile din Romania dispun de lichiditati si au deschidere catre acordarea de imprumuturi, cu amendamentul ca, de aici inainte, acestea vor fi acordate mult mai prudent, iar garantiile solicitate vor fi mai mari. Gratian Ghetea prevede o relansare a activitatii de creditare catre persoanele juridice in acest an, in timp ce creditele imobiliare si de consum pentru populatie isi vor reveni in 2-3 ani.


Prof.Dr. Niels Schnecker, Managing Senior Partner, Schnecker van Wyk/Pearson

Prof. Dr. Niels Schnecker a indemnat la circumspectie cu privire la orice activitate pe care o companie doreste sa o initieze in urmatoarele 2-3 luni. In opinia sa, va mai dura circa doua luni pana cand think tank-urile economice mondiale vor elabora un model de criza pe baza caruia sa poata fi creionate posibile raspunsuri si reactii strategice. Cat priveste industria de FMCG, sansele de faliment in aceasta zona sunt minore, mai ales pentru cei care au inteles ca trebuie sa se reorienteze spre produsele de baza si spre segmentul de pret economic.

PANEL DE DISCUTII

Parteneriatul producator – distribuitor: la vremuri noi, intelesuri noi

Calin Pop, Director General, United Euro Distribution

Adriana Palasan, Vicepresedinte, ARILOG

Ion Horhoianu, Sales Business Manager Traditional Trade, Cadbury

Sebastian State, Director National Vanzari, Germino

Tudor Comaniciu, Director General, Delaco

Implicatiile crizei economice in retail si FMCG au obligat atat producatorii, cat si distribuitorii sa-si regandeasca mai profund relatiile de colaborare. Participantii de la acest panel de discutii au recunoscut nevoia de a renegocia termene de plata si conditii de colaborare, dar si nevoia de a accepta realitatea pierderii unora dintre distribuitori, din cauza falimentelor, sau a inlocuirii celor neperformanti.

Prioritatea momentului este incasarea banilor, dar si eficientizarea businessului. 2009 va fi un an de consolidari si de modificare a politicilor comerciale pentru a integra si componenta logistica, al carei cost a devenit semnificativ. A tine seama de componenta de cost logistic in negocieri va presupune inceputul colaborarii intre departamentele de vanzari si logistica si dotarea depozitelor cu sisteme performante de management.

   
   

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content