Un nou cod al insolventei ar putea fi gata la jumatatea anului | Progresiv

Una dintre cele mai contestate legi de catre mediul de afaceri din Romania a reintrat in dezbatere publica, un nou proiect al codului insolventei fiind analizat in prezent in Senat, cu termen de finalizare stabilit pentru primul semestru din 2014. Ce noutati ar putea aduce si cine castiga cel mai mult de pe urma lui?

Explozia numarului de intrari voluntare in insolventa in perioada 2009-2013 a atras dupa sine blocaje financiare grave in pietele de consum si neincrederea furnizorilor in comerciantii independenti - daca ne uitam doar la sectorul de retail. Doar anul trecut au fost inregistrate aproape 29.600 de proceduri de insolventa, in crestere fata de cei doi ani anteriori, respectiv 26.800 in 2012 si 19.651 in 2011, potrivit datelor Registrului Comertului.

De altfel, toata lumea recunoaste faptul ca reorganizarea judiciara nu este o poveste de succes pe piata romaneasca: statisticile oficiale arata ca doar 3-6% din totalul procedurilor de acest gen s-au finalizat prin redresarea companiei pe piata si prin achitarea datoriilor catre creditori intr-un mod satisfacator pentru acestia. Creditorii acuza statul pentru ca actualul cod al insolventei (Legea nr. 85/2006) permite accesul mult prea facil al debitorului la deschiderea procedurii insolventei, ba mai mult, ii ofera acestuia posibilitatea de a controla procedura de reorganizare judiciara, in dauna creditorilor. Concret, in multe cazuri proprietarii unor firme aflate in insolventa au recurs la schimbarea sediului in vederea alegerii instantei de judecata, la desemnarea unui administrator judiciar provizoriu, profitand de faptul ca modificarea ulterioara a majoritatii reale a creantelor nu anuleaza hotararile adoptate anterior de detinatorii unei ponderi minoritare in totalul creantelor.

Miza: reechilibrarea raportului de forte debitor-creditor

Avocatii prezenti la seminarul „Noul cod al insolventei. Solutia pentru mediul de business de azi?” organizat in februarie de cotidianul de business ZF, sustin ca miza noului cod este asigurarea unui echilibru de forte intre cele doua parti implicate in procesul de reorganizare judiciara: debitor si creditor. De asemenea, proiectul legislativ aflat la Senat isi propune sa reduca numarul de intrari in insolventa, sa grabeasca finalizarea acestor procese, sa incurajeze firmele aflate in dificultate financiara sa apeleze la varianta procedurilor de pre-insolventa si sa creasca sansele de redresare eficienta si efectiva a companiilor in insolventa. Trebuie subliniat insa ca, daca va intra in vigoare, noul cod al insolventei nu va putea fi aplicat retroactiv, adica nu va avea efecte asupra procedurilor de reorganizare judiciara deschise in trecut si nefinalizate in momentul modificarii legislatiei. Asadar, noul act normativ s-ar aplica doar procedurilor deschise dupa intrarea sa in vigoare.

Noutati conceptuale

In opinia avocatului Simona Maria Milos, Presedintele INPPI (Institutul National de Pregatire Profesionala a Practicienilor in Insolventa), si a avocatului Ana-Irina Sarcane, Consultant Coordonator pe noul proiect al codului insolventei, principalele imbunatatiri propuse pentru noul cod al insolventei si aflate in prezent in dezbatere publica sunt:

• Egalizarea termenului de solutionare a cererii de deschidere a procedurii insolventei debitor/creditor – posibilitatea creditorului de a interveni direct in cererea debitorului;
• Instanta competenta pentru judecarea dosarului de insolventa se stabileste pe sediul in care firma a activat in ultimele sase luni cel putin;
• Desemnarea practicianului in insolventa se va face in toate cazurile din oficiu de catre judecatorul sindic, fiind astfel eliminat riscul netransparentei si al subiectivismului;
• Asigurarea unui cadru echilibrat de votare a planurilor de reorganizare, prin asigurarea suportului unei majoritati valorice a creantelor prin introducerea unei conditii suplimentare de confirmare a planului;
• Revenirea la creantele inregistrate in tabelul definitiv, in situatia esuarii planului de reorganizare, chiar daca prin plan respectivele creante fusesera diminuate sau chiar inlaturate;
• Mentinerea contractelor in derulare doar daca exista fonduri pentru acestea;
• Reglementarea insolventei grupului de societati prin definitii noi, cerere comuna de deschidere a procedurii pentru firmele apartinand aceluiasi grup, numirea unui administrator judiciar/special unic si prin elaborarea coordonata a planurilor de reorganizare;
• Aducerea pe baze echitabile a relatiei cu firmele de leasing. In prezent, in procedura insolventei firmele de leasing isi recupereaza de la debitor atat bunul gajat, cat si intreaga creanta; Noul cod propune scaderea valorii de piata a bunului recuperat din totalul creantei debitorului catre firma de leasing;
• Introducerea obligativitatii inventarului la deschiderea procedurii de insolventa.

Mijloace de accelerare a procedurii

Nu mai putin importante sunt mijloacele de accelerare a procedurii de reorganizare judiciara, prevazute in noul proiect de lege. Printre acestea se numara:

• Stabilirea primului termen de judecata in maxim 30 de zile de la deschiderea procedurii de insolventa;
• posibilitatea intrunirii „electronice” (pe e-mail) a comitetului creditorilor;
• Judecatorul sindic decide in caz de pasivitate a creditorilor;
• Simplificarea procedurii de aprobare a modalitatii de vanzare a activelor in etapa falimentului.

Un cod de bune practici in domeniu

„Una dintre cele mai importante categorii de masuri vizeaza standardizarea activitatii practicianului in insolventa, crearea unui veritabil cod de bune practici”, a afirmat Stan Tirnoveanu, Co-Managing Partner la ZRP Insolvency, in cadrul seminarului ZF. Concret, prevederile din proiectul noului cod al insolventei acorda practicianului in insolventa parghii efective pentru deblocarea procedurii, creste rolul judecatorului sindic, creste gradul de acuratete al tratamentului creditorilor garantati, respectiv al tratamentului echitabil in baza scenariilor de reorganizare sau faliment. In cadrul modificarilor de ordin substantial care tind catre standardizarea si eficientizarea activitatii practicianului in insolventa, avocatul Stan Tirnoveanu remarca:

• Obligatia de cooperare a practicienilor in insolventa cu instantele pentru a asigura coordonarea procedurala. Ex: fixarea corelata a termenelor, a sedintelor. Astfel este consacrata o practica uzuala, respectiv aceea de consultare a practicianului inaintea stabilirii termenului;
• Fixarea continutului minim al extrasului raportului de activitate intocmit de administratorul judiciar/lichidator. Aceasta este o masura de uniformizare a actelor ce rezulta din activitatea practicienilor in insolventa;
• Sunt introduse prevederi de protectie a practicianului in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, acesta neputand fi obligat la cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau orice alte sume la care ar putea fi obligat debitorul.