Presiune fara precedent pe preturi | Progresiv
In acest moment, in care negocierile anuale dintre retaileri si furnizori sunt in toi, pretul este cel mai arzator subiect. Ce preturi vor fi in 2013? Producatorii aduc argumente pentru scumpiri, retailerii cer discounturi suplimentare. Care este, de fapt, situatia pe piata materiilor prime si cat de mult ar putea ea afecta pretul final la raft? 
Dupa o vara secetoasa, atat in Romania, cat si in multe alte parti ale lumii, cresterile de preturi la alimente sunt iminente. Iar provocarile industriei alimentare nu se opresc aici, pentru ca nu sunt de ignorat cele venite din exterior: fluctuatiile preturilor la bursele internationale de marfuri, cursul de schimb leu/euro si leu/dolar, situatia economica si financiara a Uniunii Europene, politica agricola comunitara.
In august, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, anunta ca seceta a afectat in acest an aproximativ 40% din suprafata arabila a Romaniei. Trei luni mai tarziu, datele furnizate revistei Magazinul Progresiv de catre Ministerul Agriculturii indica scaderi de productie chiar si peste 60% la culturile afectate de seceta prelungita si in toamna. Astfel, datele centralizate de minister pentru anul agricol 2011-2012 arata diminuarea dramatica a productiei totale de orz, cu 66% fata de anul agricol anterior, precum si a productiei totale de porumb (-60%). In cazul culturilor de floarea-soarelui, scaderea productiei totale din acest an a fost de 37%, la grau -31%, iar la sfecla de zahar -29%. In ultimul caz, datele sunt preliminarii, perioada recoltarii sfeclei de zahar nefiind incheiata la momentul centralizarii informatiilor.
Astfel, printre cele mai afectate industrii se numara moraritul, panificatia si produsele fainoase, productia de ulei de floarea soarelui, zahar si carne.
Scumpirea materiilor prime precum graul, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahar sau orzul produce, de multe ori, efecte in lant, generand cresteri de preturi in majoritatea categoriilor de alimente. „Recolta din acest an a fost relativ buna, peste patru milioane de tone. S-au exportat circa 650.000 de tone. Probabil cu ce se mai exporta se vor face un milion, ceea ce inseamna ca suntem la limita de a ne procura anul acesta tot necesarul de pe piata interna. Daca se exporta mai mult, probabil ca traderii vor aduce grau. Problema nu va fi de aprovizionare, ci de pret”, afirma Aurel Popescu, presedintele Rompan. Potrivit acestuia, pretul graului a crescut cu 70% in 2012, iar pretul fainii s-a majorat cu circa 40-50%. Este o situatie nemaiintalnita ca la recoltare pretul graului sa creasca in loc sa scada. Motivul? „A fost o cerere mare la export”, sustine Popescu. Datele Ministerului Agriculturii indica o productie totala de grau de 4,95 milioane de tone pentru anul agricol 2011-2012.
Pe fondul secetei, productia de furaje s-a redus dramatic, ceea ce a afectat puternic industria carnii si a laptelui. „Volumele de furaje sunt mai mici cu 30-40% fata de anul trecut”, afirma Dorin Cojocaru, Presedintele APRIL (Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui). Aceasta este una dintre cauzele scumpirii laptelui materie prima de provenienta locala. Pretul din octombrie 2012, comparativ cu mai 2012, inseamna o crestere de 0,5 lei pe litru. Acest lucru ar insemna o crestere cu aproape 50%, potrivit lui Cojocaru.
Industria carnii este afectata puternic de escaladarea preturilor materiilor prime utilizate pentru furaje, atat din cauza secetei, cat si a cresterii cotatiilor bursiere ale sprotului de soia (utilizat 23 pentru hrana pasarilor). „In trei luni (iulie-septembrie 2012) pretul cerealelor a crescut cu circa 60%, iar cel al sprotului de soia aproape s-a dublat, iar aceste resurse nu pot fi substituite cu altele mai ieftine”, declara Grigore Horoi, Presedintele producatorului de carne de pasare Agricola Bacau.
Sorin Minea, presedintele producatorului Angst si reprezentantul Romalimenta (Federatia Patronala Romana din Industria Alimentara), afirma recent, in cadrul unei conferinte organizate de Mediafax, ca preturile materiilor prime la carcasa de porc s-au majorat cu aproximativ 60% in acest an, din cauza problemelor din agricultura. El estima impactul in pretul produselor procesate din carne de porc la +20%, la nivelul pietei.
In cazul culturilor de sfecla de zahar, datele preliminare furnizate de Ministerul Agriculturii arata o productie medie la hectar de aproape 36 de tone, in acest an, fata de media de 38 de tone din ultimii doi ani. „Romania a fost cea mai afectata tara din UE privind daunele provocate de seceta, iar sfecla de zahar nu a facut exceptie. Chiar daca zonele de cultura au fost afectate in mod diferentiat, putem aprecia ca la nivel de tara exista pierderi in jurul a 30%-50% din recolta estimata la infiintarea culturii. Au existat zone cu pierderi mai mici, de maxim 10%, dar au fost si cazuri in care hectare intregi au fost calamitate si nici nu s-au mai recoltat”, subliniaza Emilian Dobrescu, Economic Affairs Director la Agrana Romania.
Nu doar seceta provoaca scumpiri semnificative in acest an si in 2013. Iarna grea de la incepului lui 2012, care a compromis cresterea PIB-ului, a generat scumpirea orzului de malt cu o rata de 30-40%, potrivit estimarilor din idustria berii. „Pretul orzului de malt a crescut anul acesta din cauza gerului din iarna trecuta, care a compromis culturile atat in Romania cat si in alte tari din regiune. Lipseste mult orz pentru malt de pe piata, astfel ca pretul a crescut foarte mult. Astazi, pretului orzului pentru furaje determina si cresterea pretului la orzul pentru malt”, spune François-Xavier D’Hollander, directorul executiv al Soufflet Malt Romania. Pentru productia unui hectolitru (1.ooo litri) de bere este nevoie de 11-13 kilograme de malt. Pretul maltului reprezinta sub 10% din pretul final al berii.
Scumpirile nu pot fi transferate integral consumatorului
„In sectorul de panificatie noi lucram in pierdere din luna aprilie. Am asteptat noua recolta (din toamna – n.r.) in ideea ca la recoltare mai scade pretul la grau si implicit si la faina, astfel incat brutarii sa poata sa-si recupereze pierderea. Din pacate, anul acesta a fost un an mai special si, in loc sa scada pretul la grau, acesta a crescut, astfel ca din aprilie si pana acum lucram in pierdere. Brutarii au incercat sa mareasca pretul, dar au constatat ca le scad comenzile si atunci au fost obligati sa dea inapoi pentru ca efectiv piata neagra apare imediat acolo unde tu vinzi cu acte”, sustine Aurel Popescu (Rompan).
El atrage atentia si asupra riscului dezechilibrarii balantei cerere-oferta: „Morarii iau grau, iar brutarii cumpara faina de pe piata interna deocamdata. Daca se va iesi cu grau mult la export, probabil ca vom mai avea o problema in plus – sa cumparam grau din import, ceea ce inseamna o crestere de 15-20% la pret”.
La randul sau, Grigore Horoi (Agricola) spune: „Daca am transmite toate aceste majorari de costuri (cu furajele, utilitatile, cursul de schimb leu-dolar – n.r.) catre consumatorul final, ar trebui sa aplicam o crestere a pretului mediu la raft de minim 25%. Noi, in schimb, am majorat pretul produselor noastre cu circa 8%”.
Despre acoperirea costurilor de productie din marjele producatorilor vorbeste si Dorin Cojocaru (APRIL): „Nu poti sa te duci in piata cu un produs cu un pret la raft in functie de costurile de productie ale fermei. Nu ai cum. Piata regleaza pretul la raft, cererea si oferta si comerciantul e stapan in piata”. In multe industrii, scumpirile se vor vedea in preturile la raft abia in 2013. Astfel, anul viitor se anunta a fi sub auspiciile inflatiei mari la alimente. „Deocamdata, efectele secetei nu au influentat pretul de raft. Zaharul este un produs care se produce numai in proportie de 20% din consum in tara, restul de 80% se importa. In acest caz, devalorizarea leului sau volatilitatea pietelor mondiale au o influenta mai mare asupra preturilor finale decat o are seceta”, explica reprezentantul Agrana. Cota de productie a zaharului in Romania este de 105.000 de tone pe an si nerealizarea acestei cote inseamna automat import suplimentar. Orice kilogram care nu este produs in tara (din cauza secetei, in cazul de fata) trebuie sa fie inlocuit prin import.
Alti factori care pun presiune pe pretul zaharului, potrivit lui Emilian Dobrescu, sunt: scumpirea recenta a gazelor cu 10%, costurile cu transportul produselor finite, costul investitiilor obligatorii in protectia mediului (asumate prin tratatul de aderare la UE), costurile sociale impuse de inflatia anuala (estimare anuala de +5,3%), cresterea pretului la produsele agricole de inlocuire (grau, porumb, etc) care implica o remunerare adecvata a fermierilor locali pentru a ramane in cultura sfeclei in 2013.
[click pe imagine pentru marire]
Ce solutii intrevad producatorii?
„Toti producatorii lucreaza in pierdere. Pierderi am avut si in 2011, vom avea si in acest an, ceea ce sigur ne duce la pierzanie. Este o situatie exceptionala si consider ca singura solutie este ca Guvernul sa se tina de promisiunea pe care a facut-o si sa reduca TVA-ul la alimente, altfel inseamna ca vor fi multe falimente in sectorul nostru. TVA in Romania la alimente este de cinci ori mai mare decat in Germania, in conditiile in care pretul painii este de doua ori mai mare decat in Romania”, sustine Aurel Popescu (Rompan).
Aceeasi idee este sustinuta si de catre reprezentantul Romalimenta. „Singura deblocare a industriei alimentare poate fi realizata prin reducerea fiscalitatii. Piata neagra creste pretul produselor, nu il diminueaza. TVA-ul de 24% la alimente este insuportabil pentru consumatorul de rand”, a afirmat Sorin Minea. Aceasta a mai atras atentia asupra riscurilor generate de cresterea continua a presiunii pe pret: „Cu cat se va mari presiunea pe productie, cu atat va avea de suferit calitatea alimentelor romanesti”.
Ministrul Agriculturii a vorbit recent despre posibilitatea acordarii unor subventii majorate fermierilor afectati puternic de seceta din vara. Insa in lipsa unui sistem dezvoltat de irigatii pe suprafetele arabile ale Romaniei, seceta ramane cea mai mare amenintare pentru agricultura locala si, implicit, pentru industria alimentara si pentru puterea de cumparare a romanilor, pe termen lung.
