Ce-i tine pe antreprenori in competitia din retail? | Progresiv
Gandite ca un business care sa asigure piata de desfacere pentru productie si cresterea notorietatii brandului de producator, aproape toate retelele romanesti aflate astazi in top-ul retailerilor au ramas la stadiul de afaceri secundare pentru antreprenorii din FMCG. Cu o competitie acerba venita dinspre lanturile internationale, dar si cu problemele generate de piata neagra din comertul traditional, ele inca se straduiesc sa gaseasca resursele necesare pentru a se extinde si pentru a tine piept marilor retaileri. 
Presa a scris mult in ultimii ani despre retelele internationale de comert si mai putin despre retailerii romani. In analiza de fata, ne propunem sa vorbim despre cele mai importante retele romanesti de magazine din sectorul bunurilor de larg consum si despre antreprenorii care se afla in spatele acestora. Vrem, de asemenea, sa aflam care sunt motivele care i-au determinat sa intre in comert si ce afaceri detinute de acestia creeaza sinergii cu magazinele operate.
Intrebati, in perioada de boom economic din anii 2005 – 2008, care sunt planurile lor de viitor, proprietarii romani de magazine au raspuns la unison intr-o nota optimista, anuntand proiecte ambitioase de expansiune. De fapt, toti se gandeau ca vor vinde afacerea la timpul potrivit, cand vor putea obtine pe ea un pret foarte bun. Multi nu au mai apucat insa aceste vremuri: cand banii au disparut din piata, retailerii independenti cu ambitii nationale au inceput sa inchida rand pe rand magazinele din lipsa de lichiditati, iesind la iveala carentele mari din business. Asa s-au inchis magazinele Pic, Trident, Fidelio, Ethos, Primavara, cele aflate in franciza Spar, Mic.ro si MiniMax. Consecinta disparitiei lor a fost intarirea pozitiei retailerilor internationali, acestia preluand o mare parte din spatiile lasate libere de catre comerciantii romani. De atunci, evolutia comertului controlat de antreprenorii romani a luat o alta turnura. Pe fondul crizei, a aparut un nou tip de retailer independent: precaut, cu magazinele amplasate intr-o arie geografica restransa si in cele mai multe cazuri sprijinite de un business profitabil in domeniul productiei.
Succes Nic si Unicarm, in topul retailului romanesc
Cele mai puternice retele de magazine controlate de antreprenori romani sunt Unicarm si Succes. Avand o cifra de afaceri de 637 milioane de lei (143 de milioane de euro) in 2012, compania Unicarm, detinuta de omul de afaceri Vasile Lucut, este unu dintre cei mai mari producatori din industria alimentara din Romania. Pe platforma industriala de la Vetis in judetul Satu Mare, compania are unitati de abatorizare si procesare a carnii de porc, de productie a mezelurilor si conservelor, fabrici de lactate si branzeturi, de inghetata si de paine. Unicarm detine si 80 de magazine in zece judete din nordul si vestul tarii. Practic, o mare parte din sortimentatia magazinelor Unicarm este asigurata din productia proprie, scopul proprietarului companiei fiind acela de a reduce dependenta Unicarm de retailerii internationali, chiar daca producatorul este prezent in continuare in marile lanturi de retail – atat cu propriul brand, cat si cu marci private. Anul trecut, grupul Unicarm, cu aproximativ 4.000 de angajati, a fost afectat de acuzatiile de evaziune fiscala la plata salariilor, indreptate impotriva actionarilor companiei.
Cu aproximativ 200 de magazine la nivel national, cea mai mare retea detinuta de un roman este Succes, controlata de Nicolae Sarcina. In judetul Gorj, Nicolae Sarcina detine afaceri in domenii dintre cele mai diverse. In industria alimentara, el este proprietarul mai multor fabrici de paine si produse de patiserie, al unei unitati de ambalare a produselor de bacanie (faina, zahar, orez, fasole) sub brandul propriu si al unei carmangerii in Targu-Jiu. Antreprenorul deruleaza, de asemenea, afaceri in productia publicitara, comertul cu produse petroliere (sapte benzinarii in Oltenia), constructii, exploatare forestiera, distributie masa lemnoasa, inchirieri de spatii comerciale si utilaje miniere. Cea mai importanta companie detinuta de Nicolae Sarcina este Succes Nic Com, cu o cifra de afaceri de 341 de milioane de lei (77 milioane de euro) in 2012. Cea mai importanta pondere, reprezentand 60% din afacerile companiei, este detinuta de vanzarile retelei de magazine. Cu majoritatea locatiilor in Oltenia, reteaua Succes este prezenta de cativa ani si in Capitala, unde opereaza 10 magazine de proximitate. Compania este si singurul retailer autohton care opereaza hypermarketuri: este vorba de fostele magazine Pic din Pitesti si Craiova, inchiriate de la lichidatorul Pic. Planul initial prevedea achizitia celor doua hypermarketuri de catre Succes, insa Nicolae Sarcina nu a participat la licitatia de vanzare a celor doua spatii comerciale.
Afaceri „carnoase” in retail
Nu mai putin de 13 dintre cele mari 20 de companii romanesti cu afaceri in retail activeaza in industria de procesare a carnii. Acest lucru nu este intamplator, in conditiile in care sectorul carnii si al preparatelor din carne este in continuare dominat de antreprenori romani care au creat branduri relevante la nivel regional. Puterea brandului i-a ajutat, de altfel, foarte mult pe producatori sa-si dezvolte propriile retelele de magazine. Strategiile aplicate de acestia in retail difera insa destul de mult.
Producatorul de mezeluri Diana din Ramnicu Valcea a optat pentru o dezvoltare regionala, cu precadere in judetul Valcea, magazinele fiind administrate atat prin intermediul firmei Diana, cat si prin firma Diana Com. Pe de alta parte, in cazul producatorului Ana si Cornel din Mizil, reteaua de magazine este vazuta in primul rand ca un important canal de desfacere pentru preparatele din carne fabricate de companie. Din cifra de afaceri pe anul trecut a companiei, de 34 de milioane de euro, 60% din incasari au fost generate de reteaua Ana si Cornel, care cuprinde in prezent 70 de unitati comerciale. „Magazinele noastre sunt specializate in comercializarea intregii game de produse din carne, peste 80% din produse fiind marca Ana si Cornel. Prin intermediul retelei am vrut sa oferim o alternativa la globalizarea din retail, dezideratul nostru fiind acela de a crea un tip de magazin in care oamenii sa intre de fiecare data cand au nevoie de produse din carne proaspata. Activam intr-o piata cu un consum in scadere si concurenta acerba. Conditiile comerciale cerute de marii retaileri sunt uneori extrem de agresive, intr-o piata precum Romania, in care avansul tehnologic nu e atat de mare ca in tarile din Europa Occidentala”, afirma Carmina Paraschiv, directorul general Ana si Cornel - companie pe care o detine impreuna cu tatal sau, Cornel Paraschiv. Business-ul familiei Paraschiv a fost afectat puternic anul trecut de arestarea fiului lui Cornel Paraschiv, Justin, care detine alte business-uri din cadrul grupului (Carmistin, Avicarvil si Ladrisi Group) acuzat de evaziune fiscala intr-un dosar in care sunt implicati mai multi producatori de carne de pasare. El a fost eliberat din inchisoare in februarie 2014, insa este cercetat in continuare de catre DIICOT.
Pentru producatorul de carne de pasare Agricola International, reteaua de magazine reprezinta un business marginal: doar 7% din afacerile companiei de 364 milioane de lei (82 milioane de euro) pe 2013 au fost generate de lantul propriude magazine. „Activitatea de retail, intr-o perioada, a reprezentat chiar un instrument de control al pietei. Aceasta este o sursa importanta de cash si un foarte bun vector de imagine, un mediu in care putem afla direct nevoile si exigentele consumatorilor”, afirma presedintele grupului Agricola, Grigore Horoi. Desi planurile de extindere pe piata de retail vizau dezvoltarea unei retele de 170 de unitati, magazinele au trecut in 2013 printr-un proces de
reevaluare interna. „Reteaua de magazine exista inca de la infiintarea companiei, in 1992. Agricola numara in prezent 43 de magazine, in contextul in care in anul 2012 aceasta cumula 61 de magazine. Practic, anul trecut am inchis 20 de unitati, fie din cauza unui vad comercial nesatisfacator, fie din cauza competitiei crescute din partea magazinelor IKA” , sustine Grigore Horoi. De altfel, procesul de restructurare continua, activitatea magazinelor fiind trecuta de la inceputul acestui an pe firma Agricola Magazine.
La randul sau, Sergiana a abordat un alt model de business: compania a decis sa colaboreze in retail cu retelele internationale de magazine. Producatorul de mezeluri are peste 50 de magazine, denumite „pravalii”, in care vinde exclusiv produsele proprii. Aproape jumatate dintre unitatile sale sunt amplasate in galeriile comerciale ale hypermarketurilor Kaufland, alte cateva magazine fiind deschise alaturi de Mega Image, Carrefour si Auchan. Pe de alta parte, producatorul de preparate din carne Angst a ales chiar sa intre in franciza Express dezvoltata de grupul francez Carrefour in comertul de proximitate, ca urmare a concurentei retelor internationale in zona Bucuresti-Ilfov. Cu 21 de magazine in reteaua Express, Angst este in momentul de fata cel mai mare francizat al Carrefour si mai are doar doua unitati comerciale in afara francizei.
Retailul ca vector de imagine
In clasamentul celor mai mari companii cu capital romanesc active in retail regasim si producatori din alte domenii de activitate. Miza lor in comert nu este neaparat imbunatatirea cashflow-ului sau asigurarea independentei de retelele internationale de magazine, cat mai ales intarirea imaginii brandului. Un exemplu in acest sens este grupul de morarit si panificatie Pambac din Bacau, care detine 13 magazine proprii. Compania a inceput procesul de remodelare a retelei in toamna anului trecut, iar la finalul anului 2013 a deschis in orasul Bacau, doar intr-un interval de doua luni, patru magazine remodelate sub numele de PambacCaffe. „Noul concept a vizat o transformare cu 180 de grade a retelei de magazine, atat din punct de vedere al ofertei de produse, cat si al ambientului locatiilor si serviciilor oferite clientilor. Prin proiectul de modernizare a magazinelor, Pambac isi doreste sa faca un pas hotarat in directia diferentierii de alti retaileri de tip convenience, in conditiile in care Pambac a optat pentru specializarea retelei de magazine pe categoriile care apartin ariei sale de expertiza: panificatie, patiserie si cofetarie”, afirma Catalin Grigoriu, directorul general al Pambac si unul dintre actionarii companiei. In PambacCaffe, oferta de produse proprii este intregita de oferta bauturi complementare ca si ocazii de consum, precum ceaiul sau laptele.
Pentru compania Annabella, business-ul din comert a evoluat in paralel cu cel de productie a conservelor de legume si fructe. Prin achizitia fabricii Raureni, sotii Dan si Dorina Mutu au devenit unii dintre cei mai importanti producatori de legume si fructe la nivel national, iar reteaua de magazine Annabella a ajuns la 45 de magazine, toate localizate in judetul Valcea. Ei au creat un business integrat, de la terenuri agricole, livezi si sere, la producerea conservelor, pana la inaugurarea recenta a unui lant de magazine specializate in legume si fructe, Annabella Fresh.
Nu numai antreprenorii din productie s-au extins in retail, ci si distribuitorii. Amigo & Intercost, distribuitor de bauturi alcoolice si racoritoare in judetele Harghita, Covasna si Brasov, administreaza o retea de 19 unitati comerciale, ultimul magazin, cu o suprafata de 500 mp, fiind deschis in luna ianuarie a acestui an la Miercurea-Ciuc. „Avand in vedere ca retailul traditional este in continua scadere, iar IKA este pe trend crescator, am considerat ca este o oportunitate si chiar o necesitate de a investi in retail pentru a ne putea dezvolta si principala noastra activitate – distributia”, afirma Tibor Becze, proprietarul companiei. De altfel, ponderea vanzarilor realizate de magazinele proprii din cifra de afaceri a companiei a crescut de la 9% in 2012 la peste 11% anul trecut.
Sunt multe alte exemple in piata care demonstreaza ca sinergiile dintre productie si retail reprezinta calea cea mai scurta de impunere a retelelor romanesti in esalonul doi al comertului alimentar, unde regasim si retelele de supermarketuri ale lanturilor internationale.
