In cautarea zonelor albe | Progresiv
Retailul este ca un joc de strategie, cu orase care trebuie cucerite, cu teritorii deja aglomerate, disputate de mai multi jucatori, cu zone albe, neacoperite de retelele internationale. Pentru o mai buna intelegere a modului in care marile retele de magazine s-au pozitionat pe harta Romaniei si a zonelor cu potential de dezvoltare ridicat, revista Magazinul Progresiv va publica o serie de articole in care va fi analizata structura regionala a retailului din Romania. 
Analizele vor pune accent pe retelele internationale, retailerii locali independenti si comertul traditional, precum si caracteristicile socio-economice ale regiunilor si modul in care acestea isi pun amprenta asupra evolutiei comertului.
Cele opt regiuni analizate in urmatoarele luni, fiecare intr-un articol separat, sunt Nord-Est (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea, Tulcea), Sud (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman), Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea), Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis), Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) si Bucuresti-Ilfov. Acestea corespund cu regiunile de dezvoltare ale Romaniei si au fost alese atat datorita dimensiunilor relativ apropiate cat si propunerilor de regionalizare a Romaniei prin transformarea regiunilor de dezvoltare in unitati administrative.
Comparativ cu alte tari din regiune, Romania are o prezenta solida a retelelor internationale de retail. Motivul este mai degraba marimea pietei, mai mult decat gradul de dezvoltare economica a acesteia. Acesta este si motivul pentru care retailul modern din Romania seamana intr-o proportie mai mare cu cel din Ungaria sau Polonia decat cu cel din Bulgaria sau Serbia.
Concentrare in orasele mari
Numarul de magazine ale retelelor internationale a continuat sa creasca si in 2012. O va face cu siguranta si in acest an. Exista aproape 950 de hypermarketuri, supermarketuri, magazine de discount si cash&carry detinute de retelele internationale de retail in Romania, iar daca am adauga si magazinele de proximitate numarul acestora sare de 1.000 de unitati comerciale.
Distributia acestora nu este insa deloc uniforma. Astfel, cele opt orase cu peste 200.000 de locuitori din Romania acopera peste o treime din magazinele operate de retailerii internationali. Procentul nu include insa parcurile de retail de la marginea marilor orase, situate pe raza localitatilor invecinate. De exemplu, magazinele Selgros Pantelimon si Metro Voluntari nu sunt contabilizate la Bucuresti, desi ii deservesc in mod evident pe locuitorii Capitalei. Totodata, in cele 39 de orase cu peste 50.000 de locuitori din Romania, retelele internationale de retail opereaza peste 600 de unitati comerciale, in conditiile in care Romania are 320 de orase si aproape 2.900 de comune. Cu peste 200 de unitati comerciale, regiunea cea mai dezvoltata din punctul de vedere al prezentei retailului modern este regiunea Bucuresti-Ilfov. Puterea de cumparare peste media tarii a facut ca Bucurestiul sa mareasca distanta fata de celelalte orase din Romania, marile retele fiind intr-o lupta contra cronometru de a deschide cat mai multe magazine in Capitala. Numai in 2012 au fost inaugurate circa 40 de hypermarketuri, supermarketuri si magazine de discount.
Zona Capitalei este urmata de regiunea Sud-Est, cu peste 125 de magazine, in special datorita celor trei orase importante – Constanta, Galati si Braila. Peste 100 de magazine au toate cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania (Nord-Est, Centru si Vest). De partea cealalta, regiunea Sud-Vest (Oltenia) inregistreaza cea mai slaba prezenta a grupurilor internationale de retail. Dupa Bucuresti, orasele cu cel mai mare numar de magazine operate de retelele internationale sunt Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Brasov, unele dintre orasele cu cel mai mare numar de locuitori. Tot peste 200.000 de locuitori au si orasele Iasi si Craiova, insa in acestea retailul modern are o prezenta mai slaba.
Retelele locale in vizorul achizitiilor
Acolo unde retelele internationale de retail s-au extins mai putin, retailerii locali precum Succes Nic, Unicarm, Annabella, Agricola sau Diana au avut mai mult spatiu de dezvoltare. Pentru a-si creste cota de piata, marile retele se extind si prin achizitia de jucatori regionali, din ce in ce mai frecvente in ultima perioada. In 2012 au fost doua astfel de tranzactii – achizitia magazinelor Al-Comsib din Sibiu de catre Profi si a retelei Aliment Murfatlar din Constanta de catre Carrefour. Anul acesta, desi este abia la inceput, se vorbeste despre noi achizitii ale Profi si Mega Image pe segmentul supermarketurilor.
Desigur ca avansul retelelor internationale a corespuns cu scaderea numarului de magazine independente. In fiecare an, universul din comertul traditional se restrange tot mai mult atat ca pondere, cat si ca numar, iar cele mai multe firme inchise in ultimii ani sunt cele care activeaza in domeniul comertului. Astfel, universul magazinelor alimentare traditionale s-a redus cu 3.000 de unitati comerciale in 2011 fata de anul anterior, de la 70.900 la 67.900 de magazine, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen Romania.
Multi consumatori „pierduti” la ultimul recensamant
Nu numai numarul magazinelor independente s-a
diminuat, ci si cel al consumatorilor, existand in mod clar o corelatie intre cele doua dinamici. Plecarea romanilor in Europa Occidentala a dus la scaderea populatiei totale a Romaniei cu 1,6 milioane de locuitori in ultimii zece ani, potrivit datelor preliminare ale recensamantului realizat de Institutul National de Statistica (INS) in 2011.
Scaderea a fost resimtita cu precadere in mediul urban si in zona Moldovei. Bucurestiul are cu 250.000 mai putini locuitori decat in urma cu zece ani. Orase importante precum Galati, Craiova, Iasi, Brasov, Constanta, Braila, Bacau au raportat scaderi intre 40.000 si 70.000 de persoane, ajungand astfel sa piarda in jur de 20% din populatia pe care o aveau la recensamantul din 2002.
In schimb, populatia orasului Cluj-Napoca a scazut cu numai 9.000 de locuitori, iar cea a orasului Timisoara cu 13.000 de persoane. Ca urmare a investitiilor si al gradului de dezvoltare al economiei, cele doua orase din Transilvania au ramas singurele cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, in afara Bucurestiului. Totodata, numarul de orase cu peste 200.000 de locuitori a scazut de la 11 la 8, conform ultimelor date INS.
Cu siguranta, dupa actualizarea datelor demografice ale Romaniei expansionistii marilor retele de retail au trecut la modificarea strategiei de extindere, in functie de noile date. Pentru unii dintre ei, zona rurala ar putea fi considerata cu mai mult potential.
