Brutaria din Sat, un concept care a prins la oras | Progresiv

Brutaria din Sat a aniversat recent un an, insa a devenit deja un exemplu elocvent despre cum o idee simpla poate sa „dospeasca” peste asteptari, daca are o executie foarte buna. In prezent, reteaua numara deja patru magazine – dintre care doua operate in sistemul de franciza dezvoltat de catre fondatori – iar investitia este pe cale sa se amortizeze. Toate ingredientele succesului, mai jos. 

Punctul de plecare. Era sfarsitul lui 2012 cand Corinei Ciotea si lui Cristi Clejeneanu, cei doi antreprenori din spatele Brutariei din Sat, le-a intrat in cap ideea de a face o paine buna ca pe vremea bunicilor de la tara. Mai interactionasera cu industria alimentara, insa nici vorba de o experienta serioasa in sectorul productiei. In planurile initiale, cei doi se gandisera la o pescarie, o nisa foarte slab reprezentata in peisajul magazinelor specializate din Romania. Deja cautau furnizori si vizitasera cateva piete de profil, precum cea din Salonic.

Pe masura insa ce procesul de documentare avansa, cei doi au ajuns la concluzia ca piata nu e pregatita pentru un astfel de magazin, iar lantul de aprovizionare si costurile nu s-ar justifica. Au vazut insa o oportunitate in tendinta de reintoarcere la traditii, la gusturile copilariei, atat de vizibila in ultima vreme in randul consumatorilor romani. Asa a luat nastere Brutaria din Sat, o afacere care a evoluat de la zona de productie la magazine de paine si specialitati de paine si la o oferta serioasa de patiserie si cofetarie. Un aspect amuzant, din „bucataria” afacerii, este faptul ca in registre firma operatoare poarta numele de Antigua Pescada, asa cum era gandita pentru activitatea de pescarie.

Modelul de business. Intr-un an, business-ul Brutaria din Sat a evoluat neasteptat de bine, proprietarii fiind in acest moment in punctul in care pot vorbi deja despre recuperarea investitiei. „Am inceput cu productia, unde ne-am propus sa reinviem o traditie veche romaneasca, si anume cuptorul de caramida arsa. Am dublat aceasta tehnologie artizanala cu ingrediente organice de cea mai buna calitate. Ulterior am deschis si primul magazin, cel din Corbeanca, unde este si productia. A urmat apoi magazinul de pe bulevardul Ion Mihalache si in scurta vreme am semnat si primele parteneriate de franciza. De altfel, anul 1924, cel din sloganul nostru, face referire la traditia cuptorului. Mestesugarul care ne-a construit noua cuptorul a invatat din tata in fiu, iar bunicul sau a fost primul care a construit acest model, la Buzau”, povesteste Gabriela Badila, Manager de

Productie la Brutaria din Sat. Franciza este una la cheie, dar amenajarea spatiului cade in responsabilitatea partenerilor . Reprezentantii Brutariei din Sat ofera consultatie pe tot parcursul procesului. Taxa de franciza este de 10.000 de euro pentru primii 5 ani. De asemenea, francizatul trebuie sa faca dovada ca este solvabil, fie prin a face dovada ca detine 10.000 de euro in cont, fie ca are o linie de credit deschisa la o banca pentru asigurarea rulajului. Suprafata minima necesara deschiderii unui magazin Brutaria din Sat este de 35 mp, iar investitia totala se ridica la o suma estimata la 30.000 de euro.

Cand clientii conduc magazinul. Magazinele Brutaria din Sat au pornit la drum cu o sortimentatie alcatuita aproape integral din paine si specialitati de paine. „Initial am pornit cu o gama restransa de produse de patiserie si cofetarie, dar clientii nostri au contribuit activ la cresterea ofertei”, explica Gabriela Badila. In prezent, oferta se ridica la peste 50 de SKU-uri, preponderent paine si specialitati de paine, produse de cofetarie, dar si sucuri, uleiuri, vinuri sau cafea. „Ne gandim sa mai aducem si alte produse conexe, din zona de delicaterie, care sa intregeasca conceptul. Luasem in calcul chiar sa facem si o zona de sandvisuri, insa pretul unui produs – cu painea noastra, o branza si o carne de calitate – ar fi destul de mare”, completeaza reprezentanta companiei.

Cat despre pretul produselor, Gabriela Badila este de parere ca „ne confruntam mai degraba cu o perceptie ca astfel de articole sunt mai scumpe, dar daca ne raportam spre exemplu la painea din supermarket, lucrurile nu stau chiar asa. In supermarket o paine la gramaj standard de 300 g se gaseste la pretul de 2 lei, in timp ce painea noastra taraneasca de 500 g este 3,2 lei si asta ca sa nu mai vorbim despre calitate. Painea noastra nu contine aditivi, amelioratori sau alte adaosuri. Daca vorbim de painea cu cartofi, spre exemplu, aceasta contine cartof natural, nu fulgi. Daca o prajitura are gust de vanilie asta se datoreaza pastaii de vanilie si nu esentei. Este esential sa comunici cu clientii si sa ii ajuti sa constientizeze aceste lucruri. Ne bucura ca din ce in ce mai multe persoane,  ne trec pragul, indiferent de veniturile acestora”, mai spune managerul. Un magazin Brutaria din Sat are un trafic zilnic de clienti de minim 100 de persoane, iar cele mai vandute produse sunt painea taraneasca, ciabatta, baghetele frantuzesti cu maia (o „drojdie” salbatica– n.red), iar magazinul pune la dispozitia si un serviciu de comenzi de la distanta.

Cat de dificil e sa pui un business pe picioare? „Nu o sa va ascund ca sunt o gramada de norme, ca legislatia e stufoasa, ca este o munca titanica sa pui pe picioare un business care are si componenta aceasta de productie. Si totusi, daca te tii de treaba si ramai fidel calitatii, esti rasplatit de consumatori”, afirma managerul. O alta dificultate intampinata a fost si aceea de a gasi oameni pregatiti sa lucreze cu un cuptor artizanal. „Cuptorul nostru are patruzeci de tone, este realizat manual, iar sub caramida arsa este o tona de sare, o tona de sticla pisata si 5 tone de piatra de rau. Este foarte dificil sa mai gasesti in ziua de azi oameni care sa lucreze cu lopata pentru paine, brutari meseriasi. Astazi toata lumea stie sa lucreze pe cuptoare electrice, si sa apese pe buton”, mai spune aceasta. In plus, nu este niciun secret faptul ca industria de morarit si panificatie este una dintre cele mai controversate din piata de profil, dar Gabriela Badila spune ca pana acum nu s-au confruntat cu probleme. „Noi nu am simtit atat de mult problemele legate de evaziunea fiscala din acest sector. Controalele ne trec pragul la fel de mult ca si altor companii din industria alimentara”, considera Gabriela Badila. Anul trecut, cand s-a produs reducerea de TVA la paine, Brutaria din Sat a micsorat preturile proportional.

Lectii simple de marketing. Cu totii stim ca business-urile mici nu-si permit luxul unor bugete importante de marketing, cel putin nu in primii ani de existenta. Chiar si asa, exista niste alternative la indemana de promovare cu impact. Imaginea magazinului este una dintre ele, iar Brutaria din Sat a ajut grija ca fatada verde a magazinului sa nu poata fi trecuta cu vederea. Odata atras in interior, clientul este intampinat de o atmosfera calduroasa, potentata de lumina calda,  si de mobilierul din lemn, facut pe comanda. In plus, toate magazinele au si o zona de mese, unde clientii pot degusta produsele si pot bea o cafea. Personalitatea magazinului este completata de atentia la detalii, prezenta unor felinare in geam, tesaturi din canepa, ornamente cu maci si grau natural. O gaselnita ingenioasa este si cea de branduire a masinii de aprovizionare cu imaginea magazinului. „Nu ai cum sa o ratezi in trafic, e ca un magazin pe roti, am avut persoane care ne-au cautat magazinele dupa ce au observat masina”, povesteste Gabriela Badila.

In viitorul apropiat. Cei doi antreprenori din spatele Brutariei din Sat vad o dezvoltare a afacerii tot in acest sistem hibrid, de magazine proprii si francizate. “Mai suntem in discutii si cu alte persoane interesate, insa pentru moment nu s-au concretizat planurile pentru o a cincea locatie. Fabrica ar mai putea sustine inca doua unitati, dupa care ar fi nevoie sa facem noi investitii. De altfel, lucram la un proiect pentru obtinerea de fonduri europene”, explica Gabriela Badila. O alta directie de dezvoltare sunt si parteneriatele incheiate cu diverse restaurante din Capitala pentru aprovizionarea acestora cu paine. Tot in perioada imediat urmatoare, reprezentantii companiei intentioneaza sa lanseze si o pagina de internet. „Pentru inceput o sa fie un website de prezentare, dar poate pe viitor o sa ajungem sa dezvoltam si o sectiune de comenzi online”, afirma Gabriela Badila.