iSense Solutions: Competiția dintre branduri riscă să nu mai fie definită exclusiv de preț, ci și de cine îi oferă consumatorului un sentiment mai mare de control
Consumatorul român a rămas sub presiune în trimestrul al treilea din 2026, chiar dacă nivelul general de stres a înregistrat o ușoară scădere față de trimestrul al doilea, potrivit datelor prezentate de iSense Solutions. În acest context, prudența, nevoia de control asupra bugetului și validarea deciziei înainte de cumpărare au devenit tot mai importante. 
Aproximativ patru din zece români au amânat deja anumite cheltuieli, șapte din zece cumpără mai puține produse pentru a economisi, iar șase din zece compară mai mult prețurile, potrivit datelor Consumer Stress Score, studiu derulat de iSense încă din perioada pandemiei și care urmărește trimestrial nivelul de stres al consumatorilor, planurile lor financiare și comportamentele de cumpărare. Pentru ediția din trimestrul al treilea din acest an, cercetarea a avut la bază 1.000 de interviuri.
„După ce în trimestrul doi nivelul de stres ajunsese la unul dintre cele mai ridicate niveluri din măsurătorile recente, în trimitestrul trei indicatorul a scăzut cu doar 0,8 puncte, ceea ce îl menține în continuare în zona de alertă. Există însă diferențe importante între categoriile de consumatori. Femeile, persoanele din segmentul de vârstă 45-50 de ani și consumatorii cu venituri mai mici se numără printre categoriile asupra cărora presiunea este mai mare. La polul opus se află tinerii între 18 și 34 de ani și familiile cu venituri mai ridicate. Un nivel mai redus de stres este asociat și consumatorilor care călătoresc, fac sport sau urmăresc filme pe platformele de streaming”, a explicat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.
Pe componenta financiară apar primele semnale de detensionare, potrivit studiului. Ponderea celor preocupați de posibilitatea creșterii prețurilor a coborât de la 91% la 89%, iar îngrijorarea privind situația economică a țării a scăzut de la 91% la 86%. Relaxarea este însă limitată, în timp ce stresul politic și preocupările legate de securitatea datelor personale și atacurile cibernetice capătă o importanță mai mare. În paralel, presiunea psihologică rămâne un indicator de urmărit. Nervozitatea a revenit pe creștere în trimestru al treilea, iar ponderea pesimiștilor a ajuns la 29%, față de 25% în T1.
Patru din zece români au amânat cheltuieli
Prudența se vede cel mai clar în planurile financiare. Consumatorii se așteaptă în principal ca veniturile să rămână constante și păstrează o atitudine rezervată în privința economisirii. O parte dintre bani rămân astfel în stand-by, ceea ce pune presiune suplimentară asupra brandurilor și retailerilor. Potrivit studiului, patru din zece români declară că au amânat deja cheltuieli pe care intenționau să le facă.
În ceea ce privește bunurile curente, perspectivele de cheltuire sunt relativ stabile. În schimb, mai mulți consumatori decât se așteaptă la creșteri ale cheltuielilor cu utilitățile și chiriile. Interesul pentru renovări, mobilier și decorațiuni, care crescuse în trimestrul doi, se temperează, în timp ce bunurile de folosință îndelungată înregistrează o ușoară creștere a interesului.
Dincolo de indicatorii generali, studiul iSense Solutions a identifică trei tipologii de consumatori care descriu diferitele răspunsuri la actualul context economic și social. Lifestyle Keepers, reprezentând 26% dintre respondenți, încearcă să își păstreze stilul de viață cât mai mult posibil. Sunt mai degrabă consumatori seniori, cu venituri personale mai mari și un nivel de stres mai redus. Sunt mai deschiși către ieșiri în oraș, sport și produse sau experiențe care le permit să își mențină stilul de viață. Pentru branduri, continuitatea, loializarea, prestigiul și indulgența pot deveni argumente relevante în relația cu acest segment.
Budget Guardians reprezintă aproximativ un sfert dintre consumatori și sunt segmentul cel mai expus presiunii financiare. Au în general venituri mai mici, sunt mai sensibili la preț și promoții și caută predictibilitate. Studiul indică inclusiv o vulnerabilitate care depășește consumul propriu-zis: o parte dintre acești consumatori au amânat intervenții medicale. Pentru companii, accesibilitatea, ofertele și adaptarea produselor la gospodăriile formate dintr-o singură persoană pot deveni relevante pentru adresarea acestui segment.
A treia categorie, Smart Shoppers, reprezintă 23% dintre respondenți. Aceștia caută să cumpere mai inteligent, se informează și vor să obțină cel mai bun raport între ceea ce plătesc și valoarea primită. Profilul lor demografic este apropiat de cel al populației generale, însă sunt consumatori activi, interesați de experiențe și mai predispuși să caute și să compare înainte de achiziție.
Promoțiile și discounterii rămân în centrul strategiilor de economisire
Presiunea asupra bugetului continuă să modifice comportamentul la raft. Șapte din zece consumatori spun că achiziționează mai puține produse pentru a economisi, comportament care se menține la un nivel ridicat. Tot șapte din zece continuă să viziteze discounterii pentru a face economii, iar interesul pentru mărcile private rămâne ridicat. În același timp, procesul de cumpărare devine mai elaborat. Șase din zece consumatori compară mai mult prețurile, în timp ce review-urile și recomandările sunt folosite pentru validarea alegerilor.
Discountul rămâne unul dintre instrumentele centrale: 77% dintre consumatori verifică aplicațiile retailerilor pentru a compara prețurile, iar șase din zece spun că, în ultimele trei luni, au cumpărat în special produse aflate la reducere. Totodată, mai mult de jumătate fac stocuri atunci când găsesc produse la discount. Presiunea se vede și în loialitatea față de brand: 55% dintre consumatori declară că au înlocuit brandul cumpărat în mod obișnuit cu unul mai ieftin.
Prețul contează, dar segmentul premium nu dispare
Chiar dacă mai bine de jumătate dintre consumatorii chestionați au declarat că au înlocuit brandul preferat cu unul dintr-o gamă inferioară de preț, datele nu indică însă o migrare generalizată către cea mai ieftină opțiune. După o perioadă de scădere a up-tradingului (trecerea către un brand mai scump), cercetarea din trimestrul al treilea indică o revenire a acestui comportament.
„Odată ce consumatorii au experimentat produse premium și au avut acces la o calitate mai bună, pot pune temporar aceste achiziții pe pauză, fără a renunța definitiv la ele. Confortul și calitatea continuă astfel să conteze pentru o parte a pieței. În plus, consumatorii declară că sunt mai deschiși decât anul trecut să încerce produse și servicii noi. Pentru branduri, această disponibilitate reprezintă simultan o oportunitate de recrutare și un risc mai mare de pierdere a clienților actuali, ceea ce readuce în prim-plan mecanismele de loializare”, a explicat Traian Tănase.
Pasul de la „a vrea” la „pot justifica această cumpărătură?”
Principala schimbare, potrivit studiului iSense, este trecerea de la consumul aspirațional la justificarea achiziției. Consumatorul compară prețuri, citește review-uri, cere recomandări și amână achiziții înainte de a lua o decizie. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca un produs să fie dorit: cumpărătorul vrea să poată demonstra, inclusiv față de sine, că a făcut alegerea potrivită.
„În acest context, competiția dintre branduri riscă să nu mai fie definită exclusiv de preț, ci și de cine îi oferă consumatorului un sentiment mai mare de control și siguranța că a luat o decizie bună. Pentru retaileri și producători, acest lucru poate însemna comunicarea mai clară a valorii produsului, simplificarea experienței de cumpărare și reducerea efortului necesar pentru luarea deciziei”, a adăugat reprezentantul iSense Solutions.
Într-o piață în care spontaneitatea pierde teren în fața planificării, miza pentru branduri devine astfel mai amplă decât simpla câștigare a luptei pentru cel mai mic preț: să îi ofere consumatorului argumentele și instrumentele prin care acesta să simtă că deține controlul asupra propriei decizii de cumpărare.
