Piața muncii, între flexibilizare și nevoia de venituri mai mari
Dincolo de a fi cel mai mare angajator din economia locală, retailul este și cel mai atrăgător pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, potrivit datelor centralizate de eJobs. În ultimii ani, retailerii din România au majorat salariile oferite și, totodată, au inclus în pachetul salarial și alte beneficii, cum ar fi abonamentele de sănătate, decontarea costurilor cu transportul sau, mai nou, decontarea terapiei. 
Aproape toți liderii cu care am avut ocazia să stau de vorbă în ultima perioadă despre strategia de dezvoltare a companiei pe care o conduc au menționat ca factor diferențiator echipa. Cum reușește o companie să atragă cei mai potriviți oameni în echipă în condițiile în care retailul este cel mai mare angajator la nivel local și care sunt tendințele pentru 2023 pe piața muncii? Acest an va fi cel în care piața se va reechilibra în favoarea angajatorilor, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România. „La fiecare început de an vedem un număr mare de candidați tineri și din segmentul entry level care vor să se angajeze pentru prima dată sau să își schimbe jobul, motiv pentru care pozițiile care primesc cele mai multe aplicări sunt cele care cer nivel de experiență de cel mult doi ani sau cele din domenii precum retail, servicii, telecomunicații sau call center/BPO”, explică executivul.
Care sunt criteriile care cântăresc în alegerea unui loc de muncă, dincolo de limita de experiență? Flexibilizarea și personalizarea beneficiilor sunt primele pe listă. Datele eJobs arată că angajații vor cel de-al 13-lea salariu, săptămână de lucru de patru zile, scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, acoperirea cheltuielilor casnice dacă lucrează remote (facturile la utilități) sau extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei.
„E bine să reținem că, într-o perioadă în care presiunea financiară e una imensă, poți transforma și beneficiile în atu pentru atragerea și reținerea talentelor. Cum? Prin flexibilizarea și personalizarea acestora. Nici aici nu mai merge cu one size fits all”, spun specialiștii eJobs.
Noi tendințe pe piața muncii
În ediția din acest an a raportului Review & Trends realizat de eJobs se prefigurează câteva tendințe clare pe piața muncii, prima dintre ele fiind legată de modul de lucru post pandemie. Programul 100% remote se pare că își găsește cu greu locul în politica firmelor, locul acestuia fiind luat de cel hibrid, asta deși tot anul trecut a stat sub semnul unei creșteri masive atât a ofertei de joburi care nu cereau prezența la birou, cât și a cererii. „Acesta bifează în primul rând nevoia angajatorilor de a readuce la nivel prepandemic angajamentul și coeziunea echipelor, reechilibrând relațiile interpersonale între colegi, puternic afectate de pandemie. Totodată, și pentru o bună parte dintre angajați varianta hibrid pare să fie cea mai bună opțiune, oferindu-le atât flexibilitatea de care au nevoie, cât și reconectarea cu colegii. În ceea ce privește reîntoarcerea la birou, pe angajatori nu îi ajută contextul economic în 2023, când costurile muncii de la sediu pot fi evitate cu ușurință continuând în regim remote”, explică reprezentanții eJobs.
O altă tendință cu impact pe piața muncii va fi că vom vedea cum al doilea job devine o a doua natură. „Odată pentru că ultimii ani în care s-a putut lucra de acasă au oferit angajaților mai multă flexibilitate în a-și gestiona timpul și a-l aloca mai multor proiecte, dar și pentru că 70% dintre respondenții unui sondaj realizat recent de eJobs au declarat că au nevoie să își suplimenteze veniturile pe termen lung”, detaliază Bogdan Badea.
Aici intervine un alt criteriu important pe care angajatorii nu îl pot evita: transparența salarială. Concret, este vorba despre afișarea unui interval salarial în anunțurile de angajare, lucru care ar trebui să devină normalitate, nu excepție.
„O directivă a Parlamentului și Consiliului European își propune să reducă diferența salarială dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană, dar și orice fel de discrepanțe pe același rol, care ar putea fi puse pe seama discriminării, deoarece se abate de la dreptul la egalitate, drept fundamental UE. Pe eJobs, în acest moment, 32% dintre joburi au salariul afișat, fiind, totodată, și cele care atrag cei mai mulți aplicanți plus o creștere cu 40% a relevanței aplicărilor”, susțin reprezentanții platformei de recrutare.
Un alt detaliu important ține de faptul că cei din grupa de vârstă 18-24 se numără printre cei mai activi candidați pe platforma de recrutare, după categoria de vârstă 25-35 ani, ceea ce îi clasează pe al doilea loc la intenția de angajare. Drept urmare, 40% din forța de muncă globală va fi în curând reprezentată de Generația Z. „Când vorbim despre pretenții, trebuie să ne amintim că aceștia sunt nativi digitali, așa că își doresc un job modern și software-uri care să le ușureze munca. Iar când vorbim de personalitate, sunt pragmatici în modul în care își abordează cariera și educația și nu mai văd un scop în a se împrieteni cu colegii sau a se identifica cu locul de muncă”, spun reprezentanții eJobs.
Salariul, argumentul principal pentru un job nou
Chiar dacă salariul rămâne principalul criteriu în alegerea unui nou loc de muncă, valorile personale ajung să cântărească tot mai mult.
„Oamenii sunt motivați să performeze atunci când intră în joc o remunerație mai mare, însă când intrăm în abstract, nu banii, ci sentimentul de împlinire contează din ce în ce mai mult”, arată raportul eJobs. În urma unui sondaj realizat de specialiștii în recrutare, 61,4% dintre respondenți au menționat salariul drept motivul principal pentru care ar face trecerea la un alt loc de muncă. Iar stabilitatea financiară depășește nevoia de a lucra într-un mediu în care angajatul se simte motivat și apreciat. Așa se explică faptul că 56,9% spun că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională, 54% nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează, în timp ce 17% nu se simt apreciați de managerul lor.
„Traversăm o criză generalizată a costului vieții. Inevitabil, grijile financiare au detronat orice alte griji și au ajuns să afecteze modul în care oamenii se simt, inclusiv la locul de muncă. Deși clișeu, o cultură a companiei ce-și tratează angajații ca pe membri ai familiei devine acum tot mai dezirabilă”, susțin reprezentanții eJobs. Potrivit acestora, când vine vorba despre sănătatea mintală, un prânz gratuit, un webinar sau un PDF cu sfaturi sunt soluții rapide ce reprezintă un început bun, dar este nevoie de mai mult pentru a ajunge la cauzele adevărate ale dezechilibrelor emoționale. Toate sondajele pe care eJobs le-a derulat în ultimii aproape trei ani, marcați de pandemie plus război, conduc către aceleași concluzii. „Acum, mai mult ca niciodată, angajatorii trebuie să se preocupe de starea de bine a angajaților și să trateze sănătatea mintală ca subiect principal, într-o eră post-COVID, combinată cu incertitudini generate de războiul din Ucraina, migrație, criză a costului vieții și schimbări climatice. Tot mai mulți angajați intră în burnout (21,8% în ultimul an), o bună parte dintre ei simt nevoia de terapie psihologică, însă nu au bani pentru asta, așa că o consideră un beneficiu extra salarial dezirabil”, arată raportul Review & Trends 2023.
Automatizarea, „asistentul” personal
Potrivit unui studiu Accenture SUA, 84% dintre manageri consideră că inteligența artificială îi va ajuta să-și îmbunătățească expertiza, cunoștințele, abilitățile interpersonale și raționamentul. „Contrar temerilor angajaților, cum că aceștia îi vor înlocui la locul de muncă, roboții precum ChatGPT sunt acum automatizați pentru a gestiona sarcini banale și le eliberează timp prețios, permițându-le să se concentreze mai mult pe taskurile creative, încă greu de cucerit de tehnologia modernă. Companiile au realizat că atât inteligența artificială, cât și automatizarea reduc decalajul de competențe, facilitează deciziile rapide, îmbunătățesc eficiența operațională și reduc exponențial costurile, așa că implementarea acestora rămâne un trend an de an”, adaugă reprezentanții platformei de recrutare.
Iar acolo unde inteligența artificială nu poate acoperi sarcinile, o soluție practică rămâne importul de forță de muncă. Contingentul de lucrători străini admiși pe piața muncii în 2023 este tot de 100.000, egal cu cel pentru 2022 și dublu față de cel din 2021. Principalele domenii de activitate interesate de forță de muncă străină sunt construcțiile, HoReCa și transporturile, dar și sectorul de retail atrage tot mai mult personal străin, în special pentru operațiunile din depozite. Există însă reguli noi care vizează drepturile și obligațiile angajaților non-UE. Ce prevăd noile modificări? În primul an de contract, lucrătorul străin va putea schimba angajatorul doar în baza unui acord scris exprimat de angajatorul inițial. Cel de-al doilea angajator va trebui să urmeze toți pașii impuși de legislație, aceiași ca în cazul obținerii primului aviz de muncă și va trebui să prezinte autorităților acordul scris al angajatorului inițial, în vederea obținerii avizului de muncă la compania sa.
„Sunt modificări de bun augur, pe care le așteptam de mult, ținând cont de faptul că legea care reglementează încadrarea în muncă a cetățenilor străini este veche și concepută atunci când realitatea socio-economică era diferită. Nu de puține ori am observat faptul că muncitorii asiatici plecau la alți angajatori pentru un salariu cu câteva zeci de lei mai mare, ceea ce nu este neapărat corect pentru angajatorul care a investit timp și bani în recrutarea și aducerea lor în România”, explică Marius Ștefănescu, Președintele Patronatului Forței de Muncă Străine și membru în consiliul director al Confederației Concordia.
