Locul de muncă ideal în viziunea angajaților din România
Când vorbesc despre locul de muncă ideal, românii descriu nevoi din sfere emoționale diferite. Prima pe listă este nevoia de explorare, urmată de nevoia de apartenență și, nu în ultimul rând, nevoia de status exprimată prin independență, arată datele studiului Pareto realizat de AHA Moments în colaborare cu The Engine. 
Progres, independență și grijă ar fi cuvintele-cheie prin care românii descriu locul de muncă ideal în viziunea lor. Asta pentru că echilibrul este la fel de important atât în viața personală, cât și la locul de muncă, unde capătă valențe precum nevoia de calm, nevoia de echilibru, dar și cea de a avea un stil de viață disciplinat.
„Fiind rugați să facă un exercițiu proiectiv și să își imagineze locul de muncă ideal, românii au menționat nevoi din trei sfere emoționale: nevoia de explorare, manifestată prin progres; nevoia de apartenență, adică nevoia de a avea un loc de muncă ce le permite să aibă grijă de cei dragi (având ca principală valoare familia, constantă de-a lungul celor trei ani în care am realizat studiul) și nevoia de status, exprimată prin independență”, explică Antonia Stănică, Client Service Director AHA Moments, și Mihai Bârsan, cofondator The Pareto Report.
Datele studiului arată că, din moment ce pentru angajații români este important ca la locul de muncă să îmbine utilul cu plăcutul și să își urmeze pasiunea, ei doresc să aibă sentimentul de plăcere în tot ceea ce fac. Doar că acest procentaj înregistrează o ușoară scădere pe parcursul anului trecut raportat la 2022. Concret, dacă în urmă cu doi ani 45% din cei chestionați susțineau că profesia trebuie să fie o pasiune, în 2021 numărul acestora a scăzut cu patru puncte procentuale. Există însă o ușoară creștere a numărului celor care sunt constant îngrijorați de alocarea timpului între muncă și familie (41% în 2023 vs 37% în 2022).
„În plus, locul de muncă ideal trebuie să le satisfacă angajaților nevoia de validare, manifestată prin aprecierea celorlalți, dar și recunoașterea meritelor și a realizărilor. Având în vedere contextul social și macroeconomic din ultimii ani, siguranța la locul de muncă este și ea prezentă în topul nevoilor emoționale”, declară realizatorii studiului.
Diferențe sociodemografice
Există totuși câteva diferențe pe diverse segmente sociodemografice. În cazul femeilor, nevoia de progres, apreciere, siguranță, calm și independență, dar și nevoia de a avea grijă de cei dragi sunt foarte importante. În ceea ce îi privește pe bărbați, clasamentul arată destul de diferit. Ei sunt vizionari, vor să simtă că au puterea de a schimba lucrurile din jurul lor, dar simt foarte pregnantă și nevoia de a fi cei care au grijă de întreaga familie. Progresul și pasiunea, alături de independență, sunt alte nevoi importante pentru bărbați. Cei cu studii medii simt mai prezentă nevoia de a avea grijă de cei dragi, dar și de a fi independenți, în același timp.
Locul de muncă ideal trebuie să le asigure faptul că pot schimba lucrurile din jur, consideră cei cu studii medii. „Spectrul nevoilor de la locul de muncă e diferit pentru cei cu studii superioare. Pentru ei nevoia de progres și dezvoltare e de departe cea mai importantă, mergând mână în mână cu cea de independență. Fiind persoane ambițioase, care își doresc să își îmbunătățească performanța constant, aceștia vor să se simtă apreciați și respectați pentru realizările lor. Menținerea unui stil de viață echilibrat face parte din prioritățile acestui target, alături de nevoia de siguranță și calm”, susțin realizatorii studiului.
Pentru cei cu copii sub 21 ani este foarte important ca locul de muncă să le ofere apreciere, sentimentul de calm, dar și progres constant și grijă față de nevoile celor din jur, alături de plăcere în tot ceea ce fac. La polul opus, cei fără copii au foarte dezvoltată nevoia de progres, apreciere și securitate, apoi cea de grijă față de ceilalți. „Petrecând probabil mai mult timp la locul de muncă, aceștia sunt mai preocupați de a găsi un echilibru în viață”, subliniază Antonia Stănică.
Influența locului de muncă asupra calității vieții
Locul de muncă și venitul sunt piloni extrem de importanți, cu impact în calitatea vieții, după starea de sănătate. Impactul locului de muncă în calitatea vieții a devenit din ce în ce mai important în 2023 comparativ cu anii precedenți (locul cinci în clasament în 2021, locul trei în clasament în 2022 și locul doi în clasament în 2023), fapt ce reconfirmă că angajatorii ar trebui să acorde o atenție sporită acestui pilon, în general.
„Deși are o importanță ridicată, satisfacția locului de muncă actual nu este în topul clasamentului pentru populația generală. Aceasta este depășită de locuința pe care o au românii în prezent, de starea de sănătate actuală, dar și de relațiile personale pe care le au cu cei din jur. Satisfacția cu nivelul de siguranță din localitate și cu locul de muncă urmează în clasament, alături de timpul liber pe care îl au la dispoziție”, explică realizatorii studiului.
Analizând în detaliu răspunsurile celor care sunt mulțumiți cu locul de muncă curent, se observă o predilecție mai mare în cazul celor cu venituri mari și al celor care lucrează în domeniul public.
În ceea ce privește motivarea la locul de muncă, păstrarea unui echilibru între timpul alocat muncii și cel alocat familiei, alături de plăcerea reală pentru domeniul de activitate și pasiune (mult mai prezentă în cadrul antreprenorilor), dar și dorința de a beneficia de independență financiară sunt cele trei credințe principale.
„Fiind constant preocupați de dorința de a progresa, românii își doresc în permanență să exceleze și să fie mai buni la locul de muncă, tendință mult mai prezentă în rândul celor care locuiesc în mediul urban, cu venituri mari, care lucrează în mediul public, dar și mult mai mult în cadrul populației Pareto decât în cadrul populației generale. Există și o dorință de a urma calea antreprenoriatului pentru români, totuși în scădere în 2023 faţă de 2022 (28% vs 36%). Acest avânt pentru a-și crea propria afacere, de a fi stăpâni pe timpul lor și de a munci pentru ei înșiși e mult mai prezent în rândul populației tinere, 18–34 ani, cei care sunt la început de drum în carieră”, declară Mihai Bârsan.
Diferențele dintre mediul privat și cel public
„Uitându-ne la publicul comercial extins, observăm că angajații din domeniul privat sunt majoritari versus celelalte categorii ocupaționale, fiind urmați de cei din sectorul public, alături de cei care nu sunt activi pe piața muncii (incluzând în această categorie persoanele casnice, pe cele în concediu de creștere a copiilor sau șomeri). Categoria din urmă reușește să îi depășească numeric pe cei care au decis să aleagă calea antreprenoriatului. În mod surprinzător, spiritul antreprenorial este prezent în aceeași măsură atât în cadrul populației Pareto, cât și în cadrul populației generale. Așa cum ne așteptam însă, există și diferențe între cele două segmente: Pareto este mult mai activ profesional (are o pondere de 1,5 ori mai mare a celor care sunt angajați și una de 2,3 mai mică a pensionarilor), trei sferturi din ei fiind angajați în domeniul privat (49%) sau public (26%).
În ceea ce privește veniturile, acestea nu se distribuie uniform în cadrul publicului comercial extins. Veniturile mari sunt mai prezente în rândul bărbaților (+1.000 lei în medie versus femei), în cadrul celor aflați în plină ascensiune a carierei (35–44 ani), în București/Ilfov (+2.000 lei versus orașele mici, respectiv +1.000 lei versus celelalte mari aglomerări urbane), dar și în rândul celor cu studii universitare sau postuniversitare. Aproape jumătate (43%) din populația generală digitalizată are studii superioare (universitare sau postuniversitare), fapt care atrage de la sine venituri mai mari, atât la nivel personal, cât și la nivelul gospodăriei.
„Angajații din domeniul public, dar și cei care conduc o echipă se află printre românii ce reușesc să acceseze venituri mai mari. Atât caracteristicele legate de nivelul educațional, cât și cele despre venit sunt mult potențate în cadrul segmentului Pareto”, concluzionează Antonia Stănică.
Metodologie: The Pareto Report este un studiu de tip sindicalizat realizat de AHA Moments în colaborare cu The Engine. Aflat la a treia ediție, studiul se derulează anual în ultimul trimestru și include 900 de respondenți Pareto și 500 de respondenți din publicul comercial general, populație digitalizată. Studiul are acoperire națională, vizând persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, utilizatoare de internet.
