O categorie puternic influențată de sărbătorile de peste an
Sunt tot mai mulți producători care investesc în linii de producție dedicate alimentelor pe bază de proteină vegetală și tot mai mulți retaileri care vând sub marcă proprie astfel de produse vegetale. Datele de piață arată că oamenii nu caută neapărat alternative pentru carne, ci urmăresc tot mai mult un stil de viață sănătos. Există însă perioade ale anului, precum cele de post, în care vânzările cresc double digit. 
Într-un top al produselor care câștigă teren în retail datorită consumatorilor care fie se îndreaptă spre un stil de alimentație vegetarian, fie aleg să țină post, așa-zisa carne vegetală semipreparată are evoluții remarcabile de la an la an. Datele RetailZoom culese din marile rețele de magazine arată că burgerul vegetal, de exemplu, a ajuns la o cotă de piață ca valoare de 5,4%, dar evoluția în 2019 față de anul anterior se traduce prin creșteri de peste 600%. Hamburgerii, falafelul și șnițelul vegetal au, de asemenea, creșteri anuale de peste 111%, până la 192%.
În privința sezonalității vânzărilor, datele RetailZoom indică evoluții importante pentru segmentul cărnii vegetale semipreparate în lunile martie, aprilie, noiembrie și decembrie, adică tocmai lunile din jurul marilor sărbători religioase.
Contribuția lunară în vânzări a crescut în aprilie anul trecut la 14,4%, dar vârful a fost atins în decembrie – 17,9%. Acest segment de piață se împarte aproape egal între principalii cinci jucători și private labels. Concret, în timp ce Europrod, Rotterdam Trading, Salconserv, Pasta Food Company și Belfoods dețin cumulat peste 50% din categorie, în timp ce pentru mărcile private ale retailerilor rămâne o cotă de puțin peste 40%.
Lucica Benedic, Directorul General Europrod - companie din cadrul grupului Agricola – spune că evoluția pieței produselor vegetale din România este efectul unei preocupări tot mai accentuate a consumatorilor pentru menținerea sănătății. „Consumul de alimente sănătoase pe bază de plante, arată studiile, este asociat în percepția oamenilor cu un risc scăzut de boli cronice, cu reducerea riscului bolilor de inimă, diabet ori a creșterii în greutate”, detaliază aceasta. Este o piață în creștere de la an la an, însă cu o sezonalitate semnificativă în lunile asociate posturilor religioase. „Sunt vârfuri în perioadele premergătoare Sărbătorilor de Paște și Crăciun, când reușim să facem 15% din total vânzare, în contextul în care produsele vegetale reprezintă 7% din totalul vânzărilor anuale”, completează Lucica Benedic.
Compania este prezentă pe piață atât cu produse vegetale refrigerate, cât și congelate. Sunt șase sortimente în această gamă, cu o pondere de 7% în totalul volumelor vândute de Europrod. Sortimentația include falafel, chifteluțe cu legume, șnițel vegetal, hamburger vegetal ori pârjoale vegetale, produse pe bază de soia, porumb, mazăre, morcov, materii prime luate doar din România.
În 2019, Europrod a investit 5,5 milioane de euro într-o nouă linie de producție în fabrica sa din Bacău, care este folosită și pentru produsele de tip vegetarian. Și, potrivit directorului companiei, investițiile nu se opresc aici pentru că an de an e nevoie de update-uri pentru a ține pasul cu piața și cu cerințele consumatorilor.
Diversificare dincolo de soia
La rândul său, Salconserv, producător român care există sub acest nume încă din 1948, s-a extins în primăvara lui 2019 și pe segmentul vegetal cu produsele Verdino. Elena Curelaru, Marketing Manager Salconserv, spune că „în România, în prezent, există rafturi de «post». Postul ortodox este cel care mărește sau micșorează planograma produselor vegetale în România. Pentru noi, ca producător, curba producției se aplică pe sezonalitatea postului și pe generozitatea spațiului de la raft din acea perioadă. După post se restrânge raftul, deci și vânzările scad. Procentual, postul înseamnă o creștere a volumelor cu minim 55% față de o perioadă obișnuită.” Managerul precizează că investițiile vor continua, atât pentru completarea gamelor existente, cât și în zona bio.
Materia primă folosită de companie este în mare parte importată pentru că în România nu există momentan unități acreditate care extrag proteina din mazăre, iar aceasta este principalul ingredient pentru produsele Verdino. Restul legumelor folosite, cum ar fi morcovi, spanac, ardei capia, ceapă, sunt legume pe care producătorul spune că le găsește în România fără dificultate. În total sunt 21 de produse în trei categorii diferite în gama Verdino, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din producția fabricii. Acest segment de piață a atras și atenția producătorilor mai mici. Un exemplu sunt cei de la Fito-Fitt, producător local încă din anul 1994. Produsele sale sunt disponibile atât în marile lanțuri de magazine, în cele naturiste, cât și în magazinul online al companiei.
Numai pe site sunt disponibile peste 130 de SKU-uri Fito-Fitt, printre care și produse despre care compania susține că sunt unice pe piața din România. Producătorul a investit într-un fermentator computerizat, dar și în utilaje de capacitate mare, pentru creșterea productivității. Întrebat despre evoluția producției, directorul companiei, Iosif Bartha, spune că sunt vârfuri în postul Paștelui, când se lucrează la capacitate maximă. Acesta declară că 97% din producția companiei înseamnă alimente pe bază de proteină vegetală pentru care apelează la importuri. „Sunt situații când doar sarea este indigenă”, spune Iosif Bartha. Fito-Fitt are în portofoliu produse precum falafel, Seitan – Puiuț, un produs vegan artizanal bazat pe proteină din grâu, sau Vegarina, înlocuitor pentru unt obținut din grăsimi din ulei de floarea-soarelui.
Brânzeturile vegetale, tot mai căutate de consumatori
Totuși, când vine vorba despre carnea vegetală procesată, evoluțiile din ultimul an nu mai sunt pozitive, din contră. Crenvurștii vegetali, cârnații, salamul, parizerul, toate aceste produse și-au redus vânzările în rețelele mari de magazine atât ca valoare, cât și ca volum. Datele RetailZoom arată că cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de salamul vegetal. În schimb, câștigă teren noile tipuri de brânzeturile vegetale, în special brânza tartinabilă. În 2019, vânzările acestui produs au crescut cu aproape 40% în volum, respectiv 43,6% în valoare.
Producatorii Arivia, Savencia, Eva, Eurolact și Green Vie Foods dețin aproape 80% din piața brânzeturilor vegetale, în timp ce mărcile private ale retailerilor au o cotă de piață sub 14%. În ceea ce privește laptele vegetal, datele RetailZoom arată că cele mai căutate produse sunt cele de migdale și cocos.
Un jucător important pe piața băuturilor vegetale este Olympus, în portofoliul căruia există cinci sortimente de astfel de băuturi. „Gama de băuturi 100% vegetale Carpos a fost introdusă în portofoliul nostru în 2018, ca răspuns a unei nevoi pe care am identificat-o în rândul consumatorilor,” spune Athanasios Giannousis, Director Comercial Olympus România. El susține că piața produselor vegetale este una cu o creștere rapidă, având în vedere că vorbim de o categorie de nișă. „În schimb, din urmărirea trendului de consum al băuturilor vegetale se remarcă o sezonalitate a produsului, cu vânzări crescute în perioadele de primăvară și iarnă, atunci când sunt și posturile religioase mari. Sunt perioadele în care atingem simultan toate segmentele de consumatori – persoanele vegane, persoanele intolerante la lactoză și persoanele care caută ocazional alternative nutritive ale laptelui”, completează directorul comercial al Olympus România.
O altă categorie controlată aproape în totalitate de principalii cinci jucători din piață este cea a pastelor vegetale tartinabile (pate-uri vegetale). Glina, Scandia Food, Hame, Orkla Foods, Dr. Oetker dețin peste 80% din acest segment. De altfel, cele mai multe opțiuni vegetale existente la raft sunt cele „clasice”, care scad totuși ușor de la an la an, lucru remarcat și de Celina Condorovici, Marketing Director la Prefera Foods. „Potențialul de creștere este pe produse tip plant-based, unde și în România începe să existe o cerere constantă ca alternativă la lapte, carne și mâncăruri cu carne.
Cum numărul persoanelor vegetariene este în creștere, există o orientare în creștere a consumatorilor către produsele vegetariene și vegane, dar vânzările sunt puternic afectate de sezonalitate – două vârfuri de vânzare se înregistrează în postul Paștelui și postul Crăciunului”, completează Celina Condorovici. Zacusca este unul dintre produsele din portofoliul companiei care se consumă în special în perioada de post. Datele Prefera Foods arată că, în cele cinci luni cât durează cumulat posturile religioase de peste an, vânzările de zacuscă cumulează 54% din vânzarea anuală, ca volum. „Un alt produs cu sezonalitate dată de perioadele de post este salata de vinete. Este o sub-categorie cu importanță strategică în portofoliul Prefera Foods, pe care ne-am focusat să o dezvoltăm. Volumele au crescut cu 50% față de 2018”, mai precizează directorul de marketing. Din 2018, Prefera Foods a investit aproximativ patru milioane de euro în dezvoltarea de produse noi bazate pe proteină vegetală. Compania a lansat și o gamă de produse fresh sub marca „Azi”, ce cuprinde supe și smoothie-uri. Investițiile au vizat și creșterea producției de zacuscă. La nivelul anului trecut, 60% din producția Prefera Foods a ajuns să fie reprezentată de produsele vegetale.
Strategiile marilor retaileri pentru a acapara o felie cât mai mare din piață
Producătorii nu sunt singurii care acordă o atenție sporită categoriei de produse vegetale, această tendință fiind vizibilă și în marile lanțuri de magazine. Kaufland a lansat în 2017 marca proprie „K-take it veggie”. „În acea perioadă, studiile noastre arătau că numărul veganilor și al vegetarienilor era în creștere. Am decis astfel să oferim soluții unei nevoi actuale a clienților, care astăzi a devenit un adevărat stil de viață, iar recurența cu care clienții noștri accesează produsele din gama K-take it veggie este și ea tot mai pronunțată. Acest lucru se vede și în vânzări - în 2019 față de 2017, vânzările medii lunare au fost cu 50% mai mari, bazate atât pe creștere intensivă, cât și pe extinderea sortimentului”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România.
Legat de sezonalitatea categoriei, managerul afirmă că „estimativ, în luna noiembrie înregistrăm creșteri mai mari cu 35% ale vânzărilor de produse din gama K-take it veggie și de până la 70% mai mari în luna martie, față de media lunară a lunilor fără post”. Gama „K-take it veggie” conține în prezent peste 30 de produse și se află în continuă extindere.
Și Mega Image are o linie completă de produse vegetale în gama Mega Apetit, primul brand propriu de produse ready-meals care acoperă toate felurile de mâncare gata de servit în toate momentele zilei, potrivit retailerului. „Produsele vegetale din gama Mega Apetit înregistrează o evoluție bună, generând o creștere a vânzărilor peste media categoriei din care fac parte. În perioada postului observăm o modificare sensibilă a rulajelor de produse vegetale”, declară reprezentanții Mega Image.
În privința evoluției consumului de produse vegetale de la an la an, la nivel internațional există deja o tendință în acest sens și o dezvoltare accelerată a segmentului de produse fără proteină din carne, doar vegetală. „Pe piața locală suntem încă într-un stadiu de început, observăm că produsele pe bază de proteină vegetală încep să se extindă pe noi categorii, cum este de exemplu înghețata, și se diversifică din punctul de vedere al gamei, pe categoriile pe care au o prezență îndelungată (de exemplu înlocuitori de produse lactate)”, completează reprezentanții Mega Image. Dacă ar fi să facă un top al celor mai căutate produse în perioadele de post, reprezentanții Mega Image spun că primele pe listă rămân conservele de pastă vegetală (simple, cu ciuperci, ardei, măsline), zacusca, băuturile și deserturile vegetale (din soia, migdale, orez, quinoa, ovăz sau nucă de cocos). Se adaugă la această listă toate conservele de legume și fructe, pastele fără ou, sosuri vegetale, orez și legume uscate – linte, năut, fasole.
