6 din 10 români vor să recicleze de fiecare dată ambalajele după implementarea SGR
Conform viitoarei legislații privind sistemul de garanție–returnare, care va intra în vigoare de la finalul acestui an, consumatorii vor plăti o garanție de 50 de bani atunci când vor cumpără o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului. 
În aceste condiții, șase din zece români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare, pentru a recupera garanția de la achiziție, arată rezultatele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research. Cei cu vârste peste 45 ani se remarcă drept cei mai conștiincioși (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18-24 ani (50%).
66% dintre participanții la studiu menționează că au auzit de sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi ce urmează să fie implementat la sfârșitul anului, bărbații fiind informați într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%)
Măsurând percepțiile față de această reglementare, datele studiului Reveal Marketing Research arată că jumătate dintre români ar prefera să returneze ambalajele la un automat de colectare (60%), în special tinerii până în 35 de ani (67%), 25% sunt în expectativă neavând o preferință clar stabilită momentan, iar 15% ar opta pentru returnarea manuală.
În ceea ce privește modul în care românii cred că noul sistem le va influența obiceiurile de consum, 43% declară că vor cumpăra băuturi la fel ca până acum, în special bărbații (49% vs. 38% femei) și cei peste 45 ani (51%), categorie de vârstă care s-a diferențiat ca fiind cea mai responsabilă în privința reciclării. 19% consideră că vor cumpăra ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția și într-o mai mică măsură că vor cumpăra mai rar (13%) sau că vor alege produse mai ieftine la raft (12%).
Contextul actual
Românii devin tot mai implicați în protejarea mediului înconjurător prin acțiuni de reciclare, arată rezultatele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research. 58% dintre români declară că întotdeauna colectează separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional.
Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile, iar ca tendință generală observăm că generația Z (18-24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.
De cele mai multe ori deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.
În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, 80% dintre români obișnuiesc să le predea separat pe categorii (plastic, sticla, metal și hârtie), iar 20% amestecate.
Dacă ne referim la situația celorlalte categorii de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri) obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).
Lipsa unei infrastructurii optime de colectare și neîncrederea în gestionarea corectă a deșeurilor sunt principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult.
Principalele bariere ce îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), aspect menționat în mai mare măsură de rezidenții din mediul urban (39% vs. 29% mediul rural), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).
Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).
Analizând comportamentele românilor care și-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii 10 ani, 42% au ales să le predea pe cele vechi prin programul Rabla pentru electrocasnice, 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi și 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 22 – 26.05.2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.007 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
