2020, anul care face apel la responsabilitate financiară
2019 a fost anul în care cele mai importante companii din retail & FMCG au înregistrat creșteri pe toată linia. Cifrele bune sunt puse pe seama consumului în creștere, fenomen despre care analiștii economici nu vorbesc în termeni pozitivi. Principala problemă? Consumul este stimulat mai mult decât este stimulată producția. În acest context, consumul ajunge să fie susținut din import și la costuri mai mari, din moment ce moneda națională pierde teren în fața celei europene. Pentru ca cercul vicios să fie complet, se adaugă inflația și, nu în ultimul rând, criza forței de muncă. 
Pentru o țară a cărei economii a raportat anul trecut una dintre cele mai bune creșteri la nivel european, perspectivele pentru 2020 nu ar avea cum să fie altfel decât optimiste. Doar la prima vedere însă, pentru că, analizată în detaliu și puse cifrele cap la cap, creșterea economică a României devine un colos cu picioare de lut. Modul în care crește economia țării este „nesănătos”, spun analiștii, iar 2020 va aduce, potrivit acestora, frânarea principalului motor de creștere: consumul. Dacă ar fi să rezumăm într-un singur cuvânt, acesta ar fi „precauție”.
„2020 va fi un an plin de provocări” – se arată într-o analiză a firmei de consultanță Frames. Inflația, deprecierea monedei naționale, temperarea consumului vor fi principalele variabile ale anului ce tocmai a început.
Cât de nesănătoasă este creșterea economică?
Pentru economia românească, consumul a ajuns să fie principalul motor de creștere. Însă cât de periculos este, din punct de vedere economic, să stimulezi consumul înaintea producției? Iancu Guda, Președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, explică simplu: „Atunci când într-o economie se consumă mai mult decât se produce, avem un exces de cerere și automat acesta generează presiune asupra inflației, și, în fază secundară, excesul de cerere care nu este alimentat din producția internă se refulează în importuri. Mai departe, pe lanțul efectelor de runda a doua, duce la realimentarea inflației și a deprecierii monedei naționale. Firmele importatoare au costuri din ce în ce mai mari cu achizițiile în valută, în condițiile în care moneda locală se depreciază. Automat trebuie să crească prețurile locale pentru ca importatorii să-și acopere aceste cheltuieli din fluctuația cursului de schimb valutar. Într-un final, ajungem tot la inflație, importată, alimentată de deprecierea monedei naționale care ajunge să fie cauzată de acest model de creștere economică bazată pe consum.”
Apetitul pentru consum a fost susținut, în primul rând, de veniturile mai mari ale populației. Concomitent cu salariul a crescut și încrederea consumatorului că poate cheltui mai mult și pe alte produse decât cele necesare traiului zilnic. Drept urmare, surplusul financiar încasat de la o lună la alta se regăsește prea puțin în economii și prea mult în consum.
„Economiile gospodăriilor au crescut cu jumătate din rata medie de creștere a salariului. Acest lucru arată că aproape jumătate din creșterea de venit se duce în consum, în contextul în care piețele internaționale decelerează în special pe segmentul producției industriale, iar exporturile scad. Apoi, firmele vor întâmpina probleme din ce în ce mai mari și angajații își vor pierde încrederea, gradual. Cred că va urma o temperare a consumului, mai degrabă pe acest fond emoțional de pierdere a încrederii decât din educația financiară sau din diversificarea investițiilor”, completează Iancu Guda.
Așadar, românii ar trebui să economisească mai mult, dar acest lucru ar însemna reducerea consumului. „Acesta devine principalul risc pentru piața de retail & FMCG. Rata de creștere a Produsului Intern Brut este bună, dar este bazată pe consum, iar consumul este făcut pe datorie. Acele datorii trebuie plătite”, subliniază Adrian Codirlașu, Președintele CFA România.
Încă de la finalul lui 2019, datoriile sunt plătite la un curs de schimb mult mai mare. Pentru 2020, estimările sunt încă și mai pesimiste. Analiștii CFA România anticipează o depreciere a monedei locale până la un curs de 4,8663 lei pentru 1 euro, până la finalul anului 2020, chiar dacă indicatorul de încredere în evoluția economiei românești a crescut.
Nu au fost însă eliminate și riscurile care pun constant presiune pe curs. Iancu Guda consideră că scenariul poate fi încă și mai pesimist, moneda euro putând ajunge la pragul de 4,9 lei la sfârșitul anului, în condițiile în care „presiunile pe inflație vor rămâne ridicate, consumul alimentat puternic din import, investiții publice foarte greu de crescut - în contextul în care foarte multe cheltuieli stabilite pentru 2020 vin din măsuri populiste -, iar veniturile sunt crescute din nou fără să fie corelate cu productivitatea.”
Economia României, vulnerabilă în fața riscurilor externe
Până la ziua scadenței, faptul că principalul motor al creșterii economice a ajuns să fie consumul atrage tot mai multe investiții către zona de retail & FMCG. Potrivit celei de-a IX-a ediții a „Barometrului privind starea economiei”, realizat de compania de consultanță Frames, „într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulți dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerț vor genera cel mai ridicat nivel de interes”.
Însă dacă privim sectorul bunurilor de larg consum mai atent, nu putem decupla România de piețele externe, din moment ce piața locală este dependentă de importuri. 8% dintre importurile țării înseamnă doar alimente și animale vii. Cumulat, valoarea importurilor din această categorie se ridica la 6,1 miliarde de euro în toamna anului 2019. Fie că importă materie primă sau produse finite, firmele din România sunt direct influențate de evoluțiile economice din piețele externe, în special din spațiul comunitar.
Prin urmare, în România, unele dintre cele mai vulnerabile companii la șocurile externe sunt tocmai cele din comerț, transporturi și construcții. Jumătate dintre firmele active pe piața locală sunt în aceste sectoare. „Sunt doar patru sectoare care concentrează jumătate din mediul de afaceri, sectoare prociclice, care evoluează bine pe expansiune și au probleme pe recesiune. Au un grad de îndatorare în creștere, pe fondul accelerării distribuirii dividendelor în perioade bune de capitalizare și al creșterii dependenței de finanțare externă, o structură de cheltuieli din ce în ce mai rigidă atunci când vorbim de salarii. Capacitatea de restructurare a acestor companii este redusă, chiar dacă ele activează în retail, unde banii se încasează rapid. Cred că acestea sunt sectoarele vulnerabile, expuse la șocurile negative care pot urma în anii următori, și de aici cred că vom vedea următoarele valuri de insolvențe”, concluzionează Iancu Guda.
