Studiu. Obișnuințele românilor de a consuma zahăr și îndulcitori
În ultimii doi ani, umanitatea a produs peste 188 de milioane de tone metrice de zahăr, cu peste 25 de milioane mai mult față de 2015 / 2016. Mai mulți shopperi au acces la zahăr, iar acesta devine mai ieftin, așteptarea fiind ca prețul să scadă în continuare. 
Pe fondul creșterii consumului, cum navighează consumatorii între diferitele tipuri de zahăr și cum îmbrățișează zahărul din surse noi, fie ele naturale sau artificiale?
Câteva posibile răspunsuri apar într-un studiu Mednet Marketing Research Center despre obișnuințele românilor de a consuma zahăr și îndulcitori.
În principiu, ne îndulcim cu ce ne-am îndulcit dintotdeauna, adică cu zahăr alb, din sfeclă. Am vrut să vedem, totuși, și cum am adoptat și alte tipuri de zahăr apărute și care au reconfigurat planogramele rafturilor cu produse de bază și dietetice. Avem zaharuri din surse precum trestia, stevia, agava, sub diverse forme: praf, sirop, pastile, ca să nu mai vorbesc de formele de ambalare, precum și zaharuri artificiale
Așadar, peste două treimi dintre români consumă zahăr în fiecare zi, iar un sfert declară că face acest lucru de câteva ori pe săptămână. Cei mai frecvenți consumatori sunt persoanele tinere și adulte, până în 40 de ani, unde peste 70% consumă zahăr zilnic.
Ce tip de zahăr consumăm? Așa cum spuneam, zahăr alb din sfeclă, într-o pondere de 82%. Cu un procent de 44% urmează zahărul brun și cu 15% zahărul brut. Semnificativ mai multe persoane din București consumă zahăr brun față de medie – 57%. De asemenea, consumul de zahăr brun este mult mai des asociat cu consumatorii cu studii universitare și post universitare și cu venituri medii și mari.
Schimbări în consumul de zahăr
Prin intermediul cercetării Mednet Marketing Research Center am întrebat consumatorii cum s-a modificat consumul lor de zahăr față de acum 12 luni și am constatat că, pentru peste jumătate dintre români (53%) acesta nu s-a modificat deloc, în sensul în care consumă aproximativ aceeași cantitate de zahăr. De notat că 37% dintre respondenți au declarat că li s-a redus consumul de zahăr, în timp ce 9% afirmă că acum consumă mai mult zahăr decât cu un an în urmă.
Mai mult decât media, femeile declară ca și-au redus consumul de zahăr – 42%, ca și persoanele de peste 60 de ani, aici intervenind, probabil, și restricțiile cauzate de diverse afecțiuni. Bucureștenii au declarat într-o proporție ușor mai mare decât media (40%) că și-au redus consumul de zahăr, comportamentul lor fiind diferit față de cel al altor locuitori din mediu urban, care spun, într-o proporție semnificativ mai mare decât media, că au rămas la același consum de zahăr – 57%.
Semnificativ mai multe decât media celor care au declarat că și-au mărit consumul de zahăr în ultimul an sunt persoanele între 30 și 40 de ani – 12%. De asemenea, tinerii între 18 și 30 de ani declară într-o proporție mai mare decât media că au rămas la același nivel de consum de zahăr ca în ultimele 12 luni – 62%.
Consumul de îndulcitori
Să spunem că aproape 12% dintre respondenți au declarat că folosesc îndulcitori în fiecare zi, în timp ce 58% au spus că au consumat îndulcitori cel puțin o dată în viață. Mai avem o serie de consumatori – circa 20% – care consumă îndulcitori de câteva ori pe săptămână, deci mai bine de o treime dintre respondenți sunt consumatori frecvenți ai acestor produse. În oglindă cu reducerea consumului zilnic de zahăr, respondenții între 50 și 60 de ani spun că folosesc îndulcitori zilnic într-o proporție aproape dublă față de medie – 20%.
Dintre cei care recurg la această formă de îndulcire, aproape două treimi (58%) consumă doar îndulcitori naturali, în timp ce 12% recurg doar la îndulcitorii artificiali. Femeile sunt cele care consumă într-o pondere mai mare decât media îndulcitori naturali, în timp ce bărbații tind să nu facă discriminare între cele două forme. O treime dintre respondenți au declarat că nu au consumat niciodată îndulcitori.
Îndulcitorii naturali sau artificiali?
Cel mai folosit îndulcitor natural este mierea, pe care aproape 70% dintre respondenți (dintre cei care folosesc îndulcitori) declară că au folosit-o în ultimele 12 luni pentru a înlocui zahărul. Mierea este urmată la ceva distanță de stevia – 36% și la și mai mare distanță de siropul de arțar – 18%. Zahărul de cocos (10%) și siropul de agave (7%) se află și ele în topul îndulcitorilor naturali.
Dacă ne uităm și la grupele de vârstă, mierea este preferată de cei tineri, 18 – 30 de ani, și de seniori – peste 60 de ani –, aceștia din urmă folosind aproape în exclusivitate acest aliment ca îndulcitor. Stevia este apanajul Capitalei, unde 49% dintre cei care folosesc îndulcitori declară că utilizează acest produs. De partea cealaltă, zaharina este cel mai folosit înducitor artifical.
Aproape 36% dintre cei care folosesc îndulcitori recurg la zaharină, urmată, la mare distanță (11%) de aspartam și acesulfam K (3%). Bărbații sunt cei care folosesc îndulcitorii artificiali într-o proporție semnificativ mai mare decât media, indiferent de ce tip de produs este vorba.
De ce folosim îndulcitori?
Pentru că suntem preocupați de sănătate, spun participanții la sondajul Mednet Marketing Research Center într-o proporție de 55%, în timp ce alți 37% declară că vor să piardă în greutate. Pentru 20% dintre respondenți și gustul este motivația pentru care au renunțat la zahăr în favoarea îndulcitorilor.
Femeile și persoanele între 30 și 50 de ani au declarat într-o proporție mai mare decât media, că preferă îndulcitorii pentru că doresc să treacă la un stil de viață sănătos, în timp ce argumentul gustului este mai des întâlnit în rândul tinerilor între 18 și 30 de ani.
Din nou, Bucureștiul face opinie separată. Mai mult decât media aici sunt cei care folosesc îndulcitorii din motive de stil de viață și pierdere în greutate. Și tot în Capitală, semnificativ mai mulți decât media sunt cei care declară că folosesc îndulcitori din motive de sănătate.
Știm că și alte alimente conțin zahăr?
Am încercat să aflam în ce măsură conștientizăm faptul că multe dintre alimentele pe care le considerăm sărate (pâine, conserve, sosuri etc.) conțin zahăr. Procentul celor care au declarat că știu că și alte produse alimentare în afară de dulciuri conțin zahăr ne-a surprins: 94%! Mai mult, peste 70% dintre respondenți au declarat că citesc etichetele pentru a verifica conținutul de zahăr.
Aproape 40% dintre respondenți verifică eticheta întotdeauna și de cele mai multe ori, iar peste o treime – 33% - verifică eticheta în același scop câteodată. Alți 27% nu o fac deloc. În rândul celor care verifică etichetele, ponderea femeilor și a bărbaților este relativ egală, 80% dintre bucureșteni verifică etichetele produselor, iar 33% dintre tinerii până în 30 de ani nu o fac niciodată.
Comportamentul de achiziție
Într-o oarecare măsură, conținutul de zahăr din alimente, altele decât dulciurile, ne schimbă comportamentul de cumpărare. Aproape 60% dintre respondenți decid dacă vor cumpăra un produs alimentar în funcție de cantitatea de zahăr menționată pe etichetă, dar 35% spun și că îl vor cumpăra indiferent de conținutul de zahăr. Mai puțin de 5% dintre respondenți au declarat că nu cumpără produse dacă acestea au în compoziție zahăr.
Femeile și persoanele cu venituri medii și mari sunt cele care decid achiziții în funcție de consumul de zahăr într-o pondere mai mare decât media, în timp ce bărbații, mai mult decât media, cumpără alimente indiferent de conținutul de zahăr.
Metodologie: Sondajul a fost efectuat on line în luna martie 2020 pe un eșantion reprezentativ urban de 1.000 de respondenți de peste 18 ani. Marja de eroare: +/- 3,1%.
Material scris de Roxana Baciu, Director Executiv Mednet Marketing Research Center.
