Radiografia unui fenomen în care lupta se dă între prudență și plăcere

Un fenomen care poate fi catalogat drept un obicei de consum frecvent întâlnit în rândul românilor, snackingul aduce oportunități uriașe pentru producători și retaileri, deopotrivă. 95% dintre români obișnuiesc să consume snackuri zilnic, un consumator având în medie trei astfel de momente pe zi, potrivit unui studiu AHA Moments realizat pentru Progresiv. Nu e de mirare astfel că marea provocare pe care fenomenul de snacking o ridică pentru companiile din industria de FMCG este necesitatea de a veni în întâmpinarea acestora cu o ofertă care să îndeplinească atât pofta de răsfăț, cât și nevoia unui consum sănătos, tendință în creștere în rândul românilor.

Fie că este vorba despre o simplă cafea băută în pauza de prânz, de un fruct consumat între mese sau chiar de consacratele categorii de dulciuri sau snackuri sărate, fenomenul de snacking deține un procent covârșitor de consumatori (95%). Pentru români, aceste momente reprezintă o luptă continuă între prudență și plăcere, între nevoia de a consuma produse cât mai sănătoase, sățioase, cu beneficii asupra organismului, și nevoia de a satisface o plăcere, de a simți că mănâncă ceva gustos sau că se recompensează cu ceva bun.

Când au loc momentele de snacking ale românilor

În medie, consumatorul român are trei momente de snacking pe parcursul unei zile, majoritatea fiind situate în proximitatea sau în intervalul dintre mesele principale ale zilei. Astfel, grupând momentele de snacking pe intervale orare, prima gustare a zilei are loc cel mai frecvent în intervalul 11:00 AM - 14:00 PM, aceasta fiind și cea mai bogată gustare în număr de produse consumate, cu 3,1 produse în medie. În acest interval, consumatorii români se orientează către produse mai sățioase precum sendvișurile, în mod special combinația de pâine, brânzeturi și mezeluri, dar și către cereale, biscuiți dulci sau sărați, croissante și cafea. Următorul moment de snacking are loc în intervalul 14:00 PM - 17:00 PM, fiind o gustare mai „ușoară” și mai puțin asociată cu nevoia de sațietate. Acest moment de snacking cuprinde, în medie, 2,9 produse din categoria fructelor, băuturilor carbonatate sau necarbonatate, cafelei, dulciurilor, precum și chipsuri, semințe, fructe uscate, nuci sau alune. Cel de-al treilea și ultimul moment de snacking ale unui consumator român are loc, de obicei, în intervalul 17:00 PM - 20:00 PM și cuprinde în medie 2,7 produse. Aceste produse pot fi alimente sățioase precum pâinea, iaurtul, mezelurile sau gustările sărate precum popcornul, sărățelele, covrigeii, chipsurile sau snacksurile sărate.

În ceea ce privește categoriile de produse cele mai consumate în timpul celor trei ocazii de snacking, clasamentul este condus de dulciuri, 45% dintre respondenții studiului AHA Moments optând pentru produse precum croissantele ambalate, biscuiți sau ciocolată, urmate la paritate de băuturile non-alcoolice, atât carbonatate, cât și necarbonatate și cafea. Următoarea macro-categorie de produse consumată de români în timpul snackingului sunt fructele și legumele (41%), urmate de snackurile sărate și chipsuri (36%), lactate, brânzeturi și ouă (31%), pâine și produse de patiserie (28%), mezeluri și preparate din carne (25%) și cereale, nuci și semințe (23%).

Unde și cu cine se împart momentele de snacking

În ceea ce privește ocaziile de snacking, 55% dintre respondenții studiului consumă gustări în confortul casei, cât și în vizită (7%), dar și la locul de muncă sau la școală (18%) sau pe drum și în afara locuinței (11%). Bucătăria este locul din casă preferat de români pentru a consuma o gustare între mese, mai ales pentru targetul mai matur (58% vs 45% la nivel întregului eșantion), spre deosebire de targetul mai tânăr care adesea obișnuiește să aibă gustări în dormitor (31% vs 17%). Sufrageria rămâne un loc adesea ales (25%), în special în ocaziile care implică și socializare.

Ocaziile de snacking sunt în principal momente de socializare (60%), pe care românii le petrec împreună cu partenerul și copiii, cu colegii sau cu prietenii. Activitățile pe care le desfășoară depind de locul în care se află, astfel că cei care se află la muncă sau școală consumă snackuri în timp ce își desfășoară activitatea, socializează cu colegii sau pur și simplu iau o pauză de relaxare (14%). Cei care se află acasă sau în vizită folosesc această ocazie pentru a sta de vorbă (10%), pentru a se destinde uitându-se la televizor (14%) sau urmărind filme și seriale (7%). Calmul și relaxarea sunt stările care caracterizează aceste momente.

Cum a influențat pandemia obiceiurile de snacking

Dacă ne raportăm la modul în care a modificat pandemia de COVID-19 fenomenul de snacking, tinerii sunt mai degrabă cei mai influențați, 34% dintre dintre aceștia declarând că simt nevoia de a avea mai multe momente de snacking decât înainte de pandemie. Prin comparație, la nivelul întregului eșantion, doi din zece români au simțit nevoia de a avea mai multe momente de snacking în ultimii doi ani. Targetul mai matur, consumatori cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, se declară cei mai puțin afectați din acest punct de vedere de evoluția pandemiei de COVID-19, aceștia mai degrabă păstrându-și obiceiurile. Munca de acasă are o contribuție semnificativă în modificarea obiceiurilor zilnice de snacking, astfel că 35% din cei care lucrează de acasă simt că au început să aibă mai multe momente de snacking decât aveau înainte. „Partea bună este că modificarea obiceiurilor zilnice nu este neapărat și una în sens negativ, mai ales dacă ne uităm la cifrele studiului care arată că 23% dintre români declară că au început chiar să consume snackuri mai sănătoase decât înainte de pandemie, în timp ce doar 8% dintre români au început să aibă obiceiuri nesănătoase”, declară Gianina Vîlcea, Senior Client Service & Research Executive la AHA Moments. Totuși, cei mai mulți dintre consumatori (69%) și-au menținut aceleași alegeri pe care le făceau și înainte de pandemie.

Studiul AHA Moments arată că ocaziile de snacking au loc cel mai frecvent acasă sau în vizită, astfel că românii au mereu la îndemână produse potrivite pentru aceste ocazii cumpărate în avans. Când vine vorba de locul de achiziție a produselor pe care românii le consumă în timpul momentelor de snacking, retailul modern domină clasamentul, ponderea fiind de 55% pentru comerțul modern și 22% pentru cel tradițional. Astfel, doi din zece consumatori optează pentru hypermarketuri, 17% merg către supermarketuri, 13% se îndreaptă către magazinele de cartier și unu din zece către magazinele de tip discount. Procente semnificativ mai mici se înregistrează în benzinării (8%), în cadrul magazinelor online (6%), în piețe (6%) sau în magazinele specializate și băcănii (5%).

Nevoile și așteptările românilor cu privire la snacking

Dacă ar fi să rezumăm relația consumatorilor români cu fenomenul de snacking, aceasta este o continuă luptă între prudență și plăcere. Românii își doresc să se simtă bine în pielea lor (82%), să simtă că se bucură de micile momente de snacking și, din acest motiv, își doresc ca în aceste momente să consume alimentele și băuturile care le fac plăcere, adesea recompensându-se cu o gustare bună pe parcursul zilei. Totuși, trei sferturi dintre români consideră că moderația este cuvântul cheie în ceea ce privește momentele de snacking, orientându-se spre categorii cât mai sănătoase, cu cât mai puține E-uri sau conservanți. Alimentele și băuturile consumate în gustări trebuie în primul rând să satisfacă această nevoie a plăcerii și bucuriei momentului, oferite funcțional de gustul bun, o textură plăcută și un miros îmbietor. La fel de importantă este și partea de sațietate și re-energizare, de a stăpâni foamea până la următoarea masă și de a oferi energia necesară. Un alt mare plus este dacă produsul consumat este și unul sănătos, blând cu dieta, ușor de digerat, fără E-uri sau conservanți.

În weekend, românii lasă garda jos și aleg mai multe produse din zona de plăcere și bucurie a gustului, consumând în mai mare măsură dulciuri, sucuri acidulate, snackuri sărate, dar și produse de cofetărie sau patiserie. În timpul săptămânii însă reușesc să pună mai multe criterii în alegerile lor și mențin activă preocuparea de a alege sănătos. Pentru a asigura această nevoie de a consuma alimente sănătoase, românii se orientează după originea locală, din surse sigure, de încredere, însă și eticheta bio este considerată o garanție. În alimentația românilor își fac loc și anumite categorii mai puțin consacrate: 43% dintre români declară că au la îndemână în casă diferite tipuri de cereale, semințe, nuci, fructe uscate, pe care le consideră foarte sănătoase. Mai mult, această tendință a consumului sănătos este întărită și de faptul că aproape jumătate dintre români sunt preocupați pentru nutriție și simt nevoia de a se informa cu privire la originea produselor consumate, citind etichetele și fiind atenți la ingredientele dăunătoare. Adesea se atașează de un producător sau brand în care au încredere și pe care îl cumpără în mod repetat, ca o garanție a controlului calității și a originii cunoscute (51%).

Metodologie:

Datele prezentate sunt parte a studiului AHA Moments „Snacking consumption diary” în care au fost investigate 57 de categorii de alimente și băuturi consumate în ocaziile de snacking (excluzând apa). Studiul a fost realizat pe un eșantion de 773 de respondenți, acoperind fiecare din cele 7 zile ale săptămânii, rezultând 1.766 ocazii de snacking și o bază de 5.549 produse analizate. Studiul este reprezentativ la nivel urban.