Piața pâinii schimbă rețeta de creștere
Industria pâinii și a specialităților din pâine traversează una dintre cele mai interesante perioade din ultimii ani, în contextul în care încă vorbim de o categorie de bază pentru consumatori, însă cu mecanisme de creștere diferite. Astfel, dacă în trecut volumele erau principalul motor, în prezent producătorii observă o piață în care valoarea este susținută de ajustările de preț, iar consumatorii devin mai selectivi în alegerile lor. 
Datele NielsenIQ confirmă faptul că piața de pâine ambalată a traversat în ultimul an (iunie 2025 – mai 2026) o perioadă de reașezare, creșterea categoriei fiind alimentată valoric, pe fondul evoluției prețurilor, în timp ce volumele vândute au rămas sub presiune. Astfel, creșterea valorică a fost de 6,8% (MAT mai 2026), în timp ce volumele au scăzut cu 1,8%. Această dinamică a fost susținută în principal de supermarketuri și discounteri, canal ce reprezintă aproximativ 40% din valoarea și volumul categoriei. În acest canal, pâinea ambalată a avut o evoluție pozitivă atât în valoare (+9,3%), cât și în volum (+0,9%). În schimb, comerțul tradițional a înregistrat o evoluție contrastantă, cu o creștere valorică de 5,1%, dar cu o scădere volumică de 3,2%, în timp ce hipermarketurile au pierdut volum (-4,2%) pe fondul unei creșteri mai mari de preț (+10,4%).
La o analiză mai detaliată, structura categoriei arată o concentrare mai mare în jurul principalilor producători, aceștia deținând o cotă cumulată de 52,8% în valoare și 48,3% în volum, în timp ce mărcile private reprezintă 10,2% din valoare și 12,1% din volum. La nivelul brandurilor, primele cinci mărci ca importanță – Boierească, Vel Pitar, Domnească, Panifcom și Valencia – dețin împreună o felie valorică de 37,1%, respectiv 33,4% în volum.
Tiparul care definește astăzi categoria de pâine este unul simplu – valoarea continuă să crească, în timp ce volumele s-au temperat, spune Ionuț Ilie, Director General Bimbo România. „Anul trecut, piața a avansat atât valoric, cât și în volum, însă ultimele luni au adus o ușoară stagnare, pe fondul unui consum mai prudent. România rămâne unul dintre cei mai mari consumatori de pâine din Europa, cu aproximativ 80 kg per capita anual, o cifră care spune multe despre locul pâinii în viața de zi cu zi a românilor, dincolo de statistici. Diferența majoră față de anul trecut este legată de comportamentul de consum: consumatorul cumpără mai atent și mai planificat, dar este dispus să plătească mai mult pentru produse care oferă valoare adăugată reală”, explică executivul Bimbo România.
Aceeași tendință este observată și de producătorul Dobrogea Group, care vede o categorie împărțită între două direcții aparent opuse: presiunea economică și orientarea spre sănătate.
„Categoria de pâine este una dintre cele mai dinamice categorii din FMCG pentru că obiceiurile de consum sunt într-o schimbare permanentă. Pe de o parte, vorbim de presiunea economică și precauția consumatorilor, care au dus la o creștere în categoria de pâine proaspătă, iar pe de altă parte, vorbim de atenția la sănătate și preferința pentru o pâine cu beneficii în dietă. În 2025, pâinea proaspătă a avut o creștere istorică, dar, cu toate acestea, pâinea ambalată reprezintă în continuare peste 70% din total categorie atât ca volum, cât și ca valoare. Per ansamblu, observăm o creștere a categoriei, dar mai lentă față de anii trecuți, cu un procent mai mare în valoare, sub impactul inflației și creșterii prețurilor”, spune Valeria Crețu, Director de Marketing Dobrogea Group.
La rândul său, Cristian Niță, Director Comercial Panifcom, observă o stabilizare a segmentului ambalat, dar și o schimbare în preferințele consumatorilor către produse cu valoare adăugată. „În ultimul an, avem o evoluție constantă a pieței de pâine ambalată și o orientare mai atentă a consumatorilor către sortimentele de pâine artizanală și către produsele de brutărie, care generează beneficii suplimentare pentru sănătatea personală (fără gluten, bogate în proteine, indice glicemic redus)”, afirmă Cristian Niță.
De asemenea, Simona Drăgan, Manager Betty-Com Galați, vede o evoluție similară, însă pune accent pe presiunea exercitată de puterea de cumpărare. Astfel, producătorul atrage atenția că, în timp ce valoarea pieței este susținută de costuri și ajustări de preț, volumele sunt mai dificile. „Categoria pâinii a continuat să fie influențată de presiunea asupra puterii de cumpărare, ceea ce a determinat o orientare mai atentă a consumatorilor către raportul calitate-preț. Din punct de vedere valoric, piața a rămas susținută de costurile de producție și de ajustările de preț din ultimii ani, însă la nivel de volume observăm o stagnare sau chiar o ușoară scădere pe anumite segmente tradiționale”, explică Simona Drăgan.
Două viteze ale pieței
Una dintre cele mai vizibile tendințe, nominalizată de majoritatea jucătorilor de profil, este polarizarea consumatorului. Mai exact, există, pe de o parte, un consumator care caută prețul cel mai accesibil și își ajustează coșul de cumpărături, iar pe de altă parte, există un segment dispus să plătească mai mult pentru produse cu beneficii clare. „Consumatorul rămâne fidel produselor accesibile pentru consumul zilnic, dar include tot mai des produse cu beneficii funcționale, ingrediente diferențiatoare sau rețete speciale pentru ocazii specifice”, detaliază Ionuț Ilie (Bimbo România).
Potrivit acestuia, la nivel regional, România urmează un tipar similar altor piețe din Europa Centrală și de Est aflate în tranziție, și anume: creșterea apetitului pentru snacking și pentru formate ușor de consumat on-the-go, care vine în paralel cu o preocupare tot mai mare pentru „mindful eating”, reprezentând atenția la ingrediente, la porții, la echilibrul nutrițional al fiecărei mese.
Valeria Crețu (Dobrogea Group) vorbește despre aceeași schimbare. „Sub presiunea economică ce a caracterizat finalul anului trecut și începutul lui 2026, consumatorul a devenit pragmatic și precaut. Asta explică creșterea record din segmentul de pâine proaspătă. Pe de altă parte, există un focus mai mare pe dietă, pe un stil de viață sănătos și atunci oferta din categorie este din ce în ce mai variată între cele două extreme: produse de prim preț și produse cu beneficii pentru un stil de viață sănătos”, detaliază Valeria Crețu.
Și Marius Manta, Director Comercial Grewe, aduce în discuție grija consumatorului român pentru beneficiile unui produs și pentru aportul pe care produsul îl poate avea pentru sănătate și starea de bine. „Categoriile în care activăm ne arată un client din clasa de mijloc mai informat și mai «critic» cu eticheta unui produs. În cazul nostru, pâinea cu maia are în continuare o creștere constantă, dar și specialitățile cu cartofi mențin un trend crescător”, spune Marius Manta.
Viorel Ognean, Director General pentru România şi Europa de Sud-Est în cadrul Lantmännen Unibake, remarcă o creștere a interesului pentru produsele cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr adăugat, precum și pentru segmentele premium care combină gustul cu funcționalitatea. Totodată, consumatorii sunt atrași de produse inspirate din nostalgie și de reinterpretări moderne ale rețetelor clasice. „În paralel, trendul Connected Consumer evidențiază influența tot mai puternică a social media și a social commerce asupra comportamentului de consum, ceea ce face ca inovația rapidă și monitorizarea permanentă a tendințelor din mediul online să devină elemente esențiale pentru succesul brandurilor”, punctează Viorel Ognean.
Pe de altă parte, Andreea Nemens, Director Marketing Panifcom, vorbește despre apariția consumatorului interesat de „value for money”. „2026 este un an sub semnul crizei, iar în criză consumatorii migrează către un segment de produse mai ieftine, care le pot împlini limitările de buget zilnic. Sunt consumatori care preferă un produs de valoare, la un preț corect, un produs poate puțin mai scump decât media pieței, dar care livrează gust și anumite beneficii nutriționale. Începem să avem un consumator tot mai educat și care este în pas cu tendințele”, afirmă Andreea Nemens.
Noii vectori de creștere
Producătorii susțin la unison că segmentele cu cea mai mare dinamică sunt cele care oferă consumatorului o justificare suplimentară pentru achiziție. În acest caz, pâinea cu maia este exemplul menționat cel mai frecvent, reprezentanții Panifcom considerând că maiaua a devenit un reper în categorie. „Maiaua a devenit o normă și vedem asta prin apariția subită pe toate ambalajele micilor producători locali, dar și prin lansarea de produse de la marii jucători. La nivel global, interesul pentru maia a crescut, în ultimii cinci ani, cu 500%”, menționează Andreea Nemens, subliniind că pâinile cu un conținut ridicat de maia, cum este și brandul Felie de Moldova, care livrează cele mai bune rezultate în vânzări în ultima perioadă.
Dobrogea Group indică, pe lângă maia, dezvoltarea produselor cu semințe, integrale și hipoglucidice.
„În segmentul de pâine ambalată remarcăm o creștere pentru pâinea cu maia (preferința pentru gustul tradițional), pâinea cu semințe, integrală, neagră și hipoglucidică. În 2025 pâinea proaspătă a fost segmentul cu cea mai mare creștere versus 2024 și rămâne un segment tractor pentru celelalte produse din portofoliul nostru”, declară Valeria Crețu.
În viziunea Bimbo România, creșterea categoriei este concentrată pe trei direcții principale: pâinea ambalată cu valoare adăugată, sortimentele cu beneficii nutriționale superioare și formatele destinate consumului rapid, precum buns, rolls, tortillas. „Practic, vedem o bază de consum constantă peste care se construiește creșterea prin inovație și adaptarea la noi ocazii de consum”, adaugă Ionuț Ilie.
Pe de altă parte, Viorel Ognean (Lantmännen Unibake) precizează că unul dintre motoarele de creștere ale categoriei este segmentul specialităților de panificație, care răspunde unei nevoi tot mai clare de diversificare și de produse cu o identitate bine definită. „Se remarcă o creștere accelerată a formatelor monoporție, care acumulează aproximativ 75% din creșterea în volum a ultimelor 12 luni, confirmând trendul de convenience. Totodată, observăm o evoluție pozitivă și pe segmentul chiflelor pentru burgeri și hot-dogs, pe fondul popularității tot mai mari a acestui tip de preparate și al extinderii ocaziilor de consum în afara meselor tradiționale”, adaugă Viorel Ognean.
Generațiile tinere schimbă regulile categoriei
Un alt aspect interesant este legat de modul în care generațiile tinere de consumatori contribuie la transformarea categoriei de pâine. Chiar dacă puterea lor actuală de cumpărare este mai redusă comparativ cu alte segmente de consumatori, producătorii consideră că acestea vor influența decisiv piața în următorii ani. „Gen Z și Millenials sunt orientați către experiențe și produse instagramabile. Generațiile tinere asociază prospețimea cu calitatea și sănătatea, mirosul de pâine proaspăt coaptă devine un factor puternic de atracție și astfel îi împinge pe cumpărătorii tineri să aleagă produse care pot fi consumate imediat sau în aceeași zi”, afirmă Viorel Ognean.
Pentru Dobrogea Group, generațiile tinere reprezintă consumatorul de mâine. „Generațiile tinere au un focus special pe un stil de viață sănătos, o etichetă curată. Chiar dacă în acest moment puterea lor de cumpărare nu este mare, ei reprezintă cumpărătorii core de mâine. Așadar, este important să le oferim ceea ce își doresc, să îi fidelizăm și să le creștem în timp loialitatea față de brandurile și produsele noastre”, crede Valeria Crețu.
De asemenea, Ionuț Ilie (Bimbo România) privește generațiile tinere drept un accelerator al modernizării categoriei. „Generațiile tinere accelerează modernizarea categoriei. Ele caută produse versatile, ușor de utilizat și potrivite pentru consumul în afara casei. Sunt mai deschise la inovație și contribuie la dezvoltarea unor categorii care până de curând aveau o prezență limitată în piață. Pentru ele, alegerea produsului este tot mai mult legată de stilul de viață și tot mai puțin de obișnuință”, completează executivul Bimbo România.
Pentru Grewe, consumatorii tineri fac parte din obiectivul pentru acest an, compania pregătind pentru ei anumite lansări de produse. „Generațiile tinere reprezintă o parte exploatată insuficient în zona de pâine ambalată, iar lansările pe care le vom avea în perioada următoare vor fi axate pe așteptările lor. Aceștia vor reprezenta consumatorii maturi de mâine și trebuie să fim atenți la dorințele lor”, susține Marius Manta.
Panifcom are o perspectivă similară, dar adaugă dimensiunea de identitate și autenticitate. Andreea Nemens descrie generația Z ca fiind interesată de povestea din spatele produsului. „Gen Z este o generație care apreciază produsele artizanale, care se uită la producători și branduri sustenabile, care comunică asumat și transparent, care livrează pe un lanț scurt și se folosesc de resurse în mod responsabil. Generațiile tinere sunt impactate de design în tot ce aleg, deci forma, textura, culoarea produsului, a ambalajului, designul raftului și al magazinului contează”, consideră directorul de marketing al Panifcom.
Loialitate construită prin poveste și calitate
Acesta a fost unul dintre atributele pe care a mizat și Irina Stăncescu, antreprenoarea care fonda în urmă cu 13 ani Pain Plaisir, unul dintre cele mai populare lanțuri de brutării artizanale din Capitală, cu o cifră de afaceri de aproape 19 milioane de lei la nivelul anului trecut.
„În ultimii 13 ani am construit obiceiuri de consum. Sunt oameni care își încep dimineața cu produsele noastre, care cumpără aceeași pâine de două-trei ori pe săptămână sau care vin în fiecare sâmbătă pentru croasantul preferat. Cred că viitorul aparține brutăriilor care reușesc să facă parte din viața de zi cu zi a oamenilor. Nu cred că viitorul acestei categorii va fi construit de cei care comunică cel mai mult, ci de cei care demonstrează, zi de zi, prin produs, ceea ce promit. În final, gustul rămâne cel mai bun argument”, spune Irina Stăncescu.
În opinia ei, România a recuperat foarte mult teren din punctul de vedere al ofertei, dar ce mai are de construit este „cultura consumului”. Mai exact, consumatorii trebuie să înțeleagă de ce contează ingredientele, de ce fermentația lentă nu este un „moft”, de ce o pâine are nevoie de timp și de ce un produs făcut corect nu poate costa la fel ca unul obținut prin „scurtături”. „O categorie nu crește doar prin magazine noi, ci prin consumatori mai bine informați. Segmentul premium nu crește pentru că apar mai multe brutării, ci pentru că apar mai mulți oameni care învață să recunoască o pâine bună și nici nu ia clienți din altă categorie. De multe ori creează un consumator nou, unul care începe să fie atent la ce mănâncă”, mai spune antreprenoarea.
O opinie similară are și Simona Drăgan (Betty-Com), care consideră că factorul decisiv este consistența. „Produsele care oferă aceeași calitate, același gust și aceeași prospețime la fiecare achiziție sunt cele care reușesc să își fidelizeze consumatorii. În cazul nostru, pâinea și produsele de patiserie rămân preferatele clienților și reprezintă baza vânzărilor recurente”, afirmă managerul.
De asemenea, Ionuț Ilie (Bimbo România) pune accent pe rutină și încredere. „Brandurile cu tradiție și produsele care livrează constant calitate și prospețime generează cel mai ridicat nivel de loialitate. În categoria pâinii, rutina de consum este foarte importantă, iar încrederea consumatorului se construiește în timp, cumpărătură după cumpărătură”, adaugă executivul Bimbo România.
Eficiența, la fel de importantă ca inovația
Dincolo de schimbările de consum, producătorii se confruntă și cu o presiune majoră pe partea de costuri. Materiile prime, energia, salariile, logistica și presiunea retailerilor sunt principalele provocări menționate.
„Deși presiunile asupra costurilor de-a lungul lanțului valoric s-au diminuat, acestea rămân peste media istorică. Cele mai mari influențe au venit din piața cerealelor, din costurile logistice și din evoluțiile prețurilor la energie. Categoriile de mărfuri precum grâu, făină și uleiuri vegetale au rămas deosebit de volatile”, declară Andreea Fodor, Operations Manager Business Unit Food/Nearfood/Nonfood & Master Data & Market Services Markant România.
Potrivit acesteia, materiile prime reprezintă o componentă importantă din costul final, putând ajunge, în funcție de gama de produse și de gradul de procesare, până la aproximativ 30–45% din costurile totale de producție ale pâinii. „Deși volatilitatea prețurilor la mărfuri a scăzut comparativ cu anii precedenți, piața rămâne vulnerabilă la factori climatici, geopolitici și energetici. În această situație, un avantaj competitiv provine mai puțin din cel mai mic preț de achiziție și mai mult din capacitatea de a identifica tendințele pieței într-o etapă timpurie, de a asigura securitatea aprovizionării și de a menține eficiența operațională pe întregul lanț valoric”, mai spune Andreea Fodor.
Producătorii subliniază însă că presiunea nu mai vine doar din ingrediente. „Industria de panificație continuă să fie afectată de creșterea costurilor cu materiile prime și energia. O altă provocare importantă rămâne deficitul de personal calificat, motiv pentru care investițiile în automatizare și eficientizarea proceselor devin tot mai importante”, declară Simona Drăgan (Betty-Com).
Ionuț Ilie (Bimbo România) adaugă că una dintre cele mai mari provocări structurale ale industriei este găsirea oamenilor calificați și atrage atenția asupra dimensiunii problemei. „Sectorul de morărit și panificație din România se confruntă cu un deficit de forță de muncă estimat la aproximativ 8.000 de oameni, într-un context național în care lipsesc sute de mii de angajați din multiple sectoare”, susține Ionuț Ilie, care subliniază că automatizarea devine astfel o necesitate în acest context.
Panifcom merge în aceeași direcție și pregătește investiții în tehnologie: „Investițiile noastre pentru perioada următoare construiesc pe ceea ce facem deja bine, dar le ducem la un alt nivel de automatizare și control al calității. Pregătim o investiție majoră: o nouă unitate de producție în Iași, dedicată exclusiv pâinii 100% ecologice, dotată cu o linie tehnologică complet automatizată. Mizăm puternic pe segmentul de produse precoapte și congelate, pentru că acolo vedem cea mai mare aliniere cu nevoile pieței”, precizează Cristina Potolincă, Director Executiv Panifcom.
Strategia următorilor ani
Pentru producătorii regionali, următorul nivel de dezvoltare este trecerea de la o prezență locală puternică la o acoperire națională, iar Dobrogea Group vede această direcție ca principala oportunitate de creștere.
„Prioritatea strategică numărul unu rămâne creșterea distribuției la nivel național. În acest moment suntem mai degrabă un jucător regional, dar am demarat mai multe proiecte prin care, până la finalul acestui an, mai multe game de produse din portofoliul nostru, care s-au remarcat printr-o performanță bună, vor ajunge la consumatorii din toată țara”, afirmă Valeria Crețu.
Aceasta adaugă că distribuția trebuie susținută prin inovație. „Vrem și avem responsabilitatea în calitate de producători importanți atât de SKU-uri branded, cât și de mărci private și exclusive să contribuim la dezvoltarea categoriei și creșterea consumului. Pentru noi, în acest moment, cea mai mare și imediată oportunitate care poate fi fructificată este extensia gamei la nivel național și, în paralel, focus pe vizibilitate”, adaugă Valeria Crețu.
Și Betty-Com urmărește consolidarea la nivel național, în urma investiției de circa cinci milioane de lei în producție. „Prioritatea noastră este dezvoltarea proiectului de investiții recent finalizat și valorificarea potențialului pe care acesta îl oferă. În paralel, ne dorim să extindem prezența Betty-Com la nivel național și să continuăm dezvoltarea portofoliului. Ne concentrăm pe lansarea unei noi categorii de produse de patiserie cu termen de valabilitate extins, pe extinderea distribuției la nivel național și pe consolidarea poziției în retailul modern”, spune Simona Drăgan.
În cazul Bimbo România, strategia este construită în jurul eficienței operaționale, dezvoltării brandurilor și extinderii categoriilor complementare. „Prioritățile noastre pentru următorii ani se concentrează pe trei direcții: inovație relevantă pentru consumator, eficiență și modernizare operațională și consolidarea relației cu consumatorul. Analizăm permanent oportunitățile oferite de portofoliul global Grupo Bimbo și credem că există potențial de dezvoltare în mai multe categorii conexe panificației și segmentului de snacking”, declară Ionuț Ilie. Potrivit executivului, investițiile nu sunt limitate la produse noi, ci includ modernizarea fabricilor și sustenabilitatea. „Continuăm investițiile atât în inovație și creșterea mărcilor Bimbo România, cât și în modernizarea fabricilor, eficiență operațională și digitalizare”, mai spune Ionuț Ilie.
De asemenea, Grewe își construiește strategia în jurul extinderii portofoliului și a capacității de producție. „Ne dorim să mărim capacitatea de producție și să avem în următorii doi ani o reorganizare a producției pentru o eficiență mai mare pe anumite categorii. În plus, suntem în proces de dezvoltare a unor soluții pe segmente neatinse în acest moment cu produsele noastre, prin care urmărim să avem produse care pot fi prezente mai mult timp pe lanțul logistic, în special în zona de pâine”, explică Marius Manta.
Și Lantmännen Unibake se concentrează pe investiția în producție, în noua brutărie din zona Pantelimon din București, funcțională din 2024, unde a fost inaugurată o nouă linie de specialități din pâine. „Este o linie de ultimă generație, care permite replicarea procesului tradițional de fabricare a pâinii cu maia. Noua brutărie găzduiește acum și o linie de chifle, de mare capacitate, pentru deservirea clienților din întreaga regiune. O asemenea investiție necesită câțiva ani pentru a ajunge la maturitate”, detaliază Viorel Ognean.
Carrefour România, pariu pe prospețime în categoria de pâine
Într-un context în care consumatorii devin tot mai atenți la calitatea alimentelor și la proveniența acestora, categoria de panificație continuă să evolueze, iar retailerii își adaptează oferta pentru a răspunde noilor așteptări. Pentru Carrefour România, anul trecut a adus o consolidare a categoriei și o evoluție pozitivă a vânzărilor, susținută în special de magazinele de proximitate și supermarketuri, pe fondul orientării consumatorilor către cumpărături rapide, realizate aproape de casă.
„Ne-am adaptat rapid sortimentul pentru a răspunde nevoilor actuale ale clienților: produse cât mai curate și cât mai proaspete, realizate în imediata lor proximitate”, afirmă Marius Macovei, Manager de produs Brutărie și Gastronomie Carrefour România. Retailerul se bazează în prezent pe 44 de ateliere de fabricație proprie și pe o rețea de peste 140 de producători ultralocali, care livrează produse proaspete în magazine.
Pâinea ambalată rămâne principalul motor al categoriei, fiind o achiziție planificată pentru majoritatea consumatorilor. Totodată, segmentele cu valoare adăugată înregistrează cele mai bune ritmuri de creștere. Pâinea cu maia câștigă teren pe fondul interesului pentru produse cu ingrediente naturale și etichete curate, iar Carrefour și-a extins colaborările cu producători locali precum Natur’A, ale cărui produse sunt disponibile în toate hipermarketurile și într-o selecție de magazine Carrefour Market. În același timp, Marius Macovei vorbește despre o cerere tot mai mare pentru produse dedicate dietelor speciale. Astfel, oferta de panificație fără gluten a fost diversificată prin parteneriatul cu Pan Free, producător specializat în această categorie.
Un alt trend vizibil este orientarea către produsele ultralocale și artizanale. În prezent, Carrefour colaborează cu 146 de producători aflați în proximitatea magazinelor, ceea ce permite adaptarea sortimentului la specificul regional și asigurarea unui nivel ridicat de prospețime.
Schimbările sunt vizibile și în criteriile de alegere. Dacă în cazul pâinii ambalate brandul rămâne principalul factor de decizie, urmat de tipul de făină și prospețime, în cazul produselor fabricate sau coapte în magazin experiența senzorială joacă un rol esențial. Aspectul produsului proaspăt scos din cuptor și mirosul de pâine caldă influențează decisiv achiziția.
„În primele cinci luni din acest an pâinea feliată se menține în topul vânzărilor, însă segmentele bake-off și produsele fabricație proprie se remarcă prin prospețime. În completare, observăm o creștere solidă pe segmentul producătorilor locali, care aduc nota de autenticitate și «gustul de acasă» pe care consumatorii noștri îl prețuiesc tot mai mult”, adaugă Marius Macovei.
Piața peste cinci ani: mai puțini jucători mari, mai multe produse diferențiate
Privind spre următorii cinci ani, producătorii estimează o piață mai sofisticată, dar și mai competitivă. În acest context, Bimbo România anticipează o categorie modernizată, Ionuț Ilie considerând că va rămâne totuși un produs fundamental. „Cred că vom vedea o piață mai consolidată, mai eficientă și mai orientată către produse cu valoare adăugată. În schimb, pâinea va rămâne un aliment esențial pentru români, însă va crește ponderea produselor diferențiate, a soluțiilor de convenience și a categoriilor complementare”, afirmă executivul Bimbo România.
Dobrogea Group vede o transformare a categoriei către nutriție și beneficii funcționale. „Avem trenduri de consum noi, că generația tânără acordă importanță unor aspecte care în trecut nu erau atât de importante pentru categorie (conținut de protein, mai puțin zahăr, etichetă curată. Estimarea este ca peste cinci ani vom contribui la o categorie mult mai centrată pe produse cu plus valoare pentru nutriţie şi sănătate și o preferință mai accentuată pentru ceea ce acum este mai mult la nivel declarativ: produse mainstream plus şi premium cu beneficii clare, specificate pe ambalaj şi cu impact pozitiv în starea de bine”, spune Valeria Crețu.
Panifcom are o perspectivă mai polarizată asupra pieței. „Piața de pâine peste cinci ani va avea mult mai puțini jucători și câteva branduri și produse iubite și consumate la scară largă și va avea mulți jucători locali, care vor produce artizanal. Vor rămâne în piață companiile care vor produce sustenabil, cu responsabilitate, având clientul în centrul întregului proces”, afirmă Andreea Nemens.
În opinia Simonei Drăgan (Betty-Com Galați) la baza categoriei de pâine vor rămâne și în următorii cinci ani produsele clasice, însă sortimentele speciale vor continua să câștige teren. „Succesul producătorilor va depinde de capacitatea de a investi în tehnologie, de a răspunde rapid cerințelor pieței și de a construi parteneriate solide”, punctează Simona Drăgan.
Descoperă viitorul industriei de panificație și patiserie la World Bakers Summit 2026! Între 15–17 septembrie 2026, profesioniști din Europa Centrală și de Est se reunesc pentru trei zile dedicate inovației, tehnologiilor de ultimă generație și dezvoltării de noi parteneriate de afaceri.
World Bakers Summit 2026 aduce împreună producători, furnizori de ingrediente și tehnologie, retaileri și lideri din HoReCa, într-o platformă creată pentru schimb de experiență, networking și oportunități reale de business.
Profită acum de oferta Early Bird și rezervă-ți locul la World Bakers Summit!
Detalii despre program, speakeri și înscriere sunt disponibile pe www.worldbakerssummit.com.
