Percepția românilor asupra propriei bunăstări
În ciuda contextului economic marcat de inflație, ponderea celor care se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de propriul nivel de trai a crescut cu opt puncte procentuale față de toamna anului trecut, arată datele celui de-al patrulea val al studiului privind percepția asupra propriei bunăstări în rândul românilor din mediul urban, realizat de Mednet Research. Totodată, cheltuielile pentru alimente și utilități continuă să depășească jumătate din bugetul unei familii din mediul urban, iar inflația și sănătatea rămân cele mai mari surse de îngrijorare. 
Când vine vorba despre modul în care a evoluat percepția românilor asupra propriei bunăstări, primăvara acestui an pare să stea sub semnul optimismului moderat. Chiar dacă inflația crescută pune încă presiune pe bugetele consumatorilor români, sunt încă mulți cei care nu consideră că este momentul să pună cheltuielile neesențiale în așteptare. Astfel, aproximativ 30% din românii din mediul urban și-au planificat o vacanță în următoarele 12 luni, iar 36% intenționează să-și renoveze locuința, arată datele studiului derulat de Mednet Research. „Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 5 – foarte mulțumit, indicele de satisfacție s-a situat în această primăvară în zona neutră (3,25), dar în creștere față de edițiile anterioare ale studiului. Cel mai mult a crescut ponderea celor care se declară mulțumiți și foarte mulțumiți – la 38% din totalul respondenților și în creștere cu opt puncte procentuale față de ediția de la finalul anului trecut (octombrie 2022). De asemenea, în scădere semnificativă se află și ponderea celor nemulțumiți și foarte nemulțumiți – 16%, cu cinci puncte procentuale mai puțin față de ediția precedentă a studiului. Este cel mai mic procentaj de respondenți care s-au declarat complet nemulțumiți de nivelul lor de trai, din ultimul an”, explică Roxana Baciu, director general Mednet Research. De asemenea, și ponderea celor aflați în zona neutră s-a redus față de toamna anului trecut (46% versus 50%).
Principalele surse de îngrijorare pentru români
În ciuda optimismului afișat, inflația continuă să fie principalul motiv de îngrijorare pentru tot mai mulți români. Teama privind scumpirea traiului de zi cu zi a fost menționată de 28% din respondenți. Important de menționat este și faptul că acest indicator a avansat cu peste zece puncte procentuale față de toamna lui 2022, când se situa la 16%, în condițiile în care rata anuală a inflației este în scădere. Acest lucru nu înseamnă însă că prețurile scad, ci doar că ritmul de scumpire se estompează în comparație cu anul trecut. Pe lângă teama privind scumpirea traiului de zi cu zi, românii pun pe lista îngrijorărilor majore și sănătatea. „La finalul lui 2021, circa o treime din români menționau ca principală sursă de îngrijorare sănătatea, pentru ca, la începutul acestui an, aceasta să cadă pe locul secund în topul îngrijorărilor, cu 24% din mențiuni. Românii mai sunt preocupați de bani (19%), dar această îngrijorare tinde să se diminueze față de toamna trecută, când 25% din respondenți au menționat banii drept grija principală. Cât despre război, acesta a devenit o obișnuință în viețile românilor, întrunind aproape 8% din mențiuni, față de peste 30% la începutul anului trecut”, adaugă Roxana Baciu.
Pe lista îngrijorărilor se regăsește și situația economică a țării (7%, în scădere semnificativă de la 13% în studiul precedent și 17% acum un an), precum și stabilitatea locului de muncă (nivel constant, puțin peste 6% din respondenți s-au declarat preocupați de viitorul jobului lor).
Distribuția veniturilor românilor pe tipuri de cheltuieli
O treime din bugetul lunar al unei familii este cheltuit pe alimente, băuturi, produse de îngrijire personală și a casei, aproape un sfert merge către plata utilităților, iar circa 10% sunt folosite pentru achitarea creditelor curente, arată datele Mednet Research. Și, dacă ponderea cheltuielilor pentru alimente a rămas aceeaşi de-a lungul ultimului an, se observă fluctuații în privința cheltuielilor cu utilitățile. „Este pentru prima oară în ultimul an când aceste cheltuieli reprezintă sub 24% din buget, adică în scădere cu circa două puncte procentuale față de edițiile precedente ale studiului. Oricum, cheltuielile pe alimente și utilități depășesc jumătate din bugetul lunar (54%), dar procentajul este în scădere după un maxim de 57% în iarna anului trecut. Față de perioada de vară, plata utilităților pe timp de iarnă poate crește cheltuielile unei familii cu până la zece puncte procentuale”, explică Roxana Baciu.
În condițiile în care cheltuielile esențiale, cum sunt alimentele și utilitățile, pun presiune tot mai mare pe bugetele consumatorilor, apare o ușoară tendință de creștere a bugetelor alocate economiilor. Proporţia celor care declară că au reușit să pună bani deoparte a crescut la 6,7%, față de 5,3% în toamna anului trecut și 6% cu un an în urmă. În același timp, a crescut și numărul celor care susțin că alocă bugete mai mari dedicate petrecerii timpului liber: 6,4% în primăvara acestui an, față de 5,8% în toamna anului trecut.
Percepția privind standardul de viață
Deși în creștere față de anul trecut, veniturile românilor nu pot acoperi în întregime rata inflației, astfel încât toți respondenții să declare că își permit să trăiască decent, fără extravaganțe. Doar jumătate din respondenții studiului Mednet Research se află în această situație, în timp ce un sfert afirmă că banii câștigați lună de lună ajung doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază.
„Cea mai mare pondere a celor care au declarat că trăiesc decent s-a înregistrat în primăvara anului trecut (54%), iar cea mai mică (47%) la finalul lui 2021. Pe de altă parte, numărul celor care declară că își pot acoperi doar cheltuielile a crescut cu circa trei puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Cei care nu își pot acoperi nevoile de bază (alimente, plata utilităților) se situează la 8%, dar în scădere față de toamna anului trecut (13%)”, detaliază Roxana Baciu.
Există însă și consumatori români cu disponibilitate financiară mai mare, care își permit lucruri mai scumpe, numărul lor fiind în creștere în acest an, raportat la 2022, dar mai mic decât la finalul anului 2021. Datele Mednet Research arată că 14% din cei chestionați au afirmat că își pot permite lucruri scumpe, dar cu efort, proporţia fiind în creștere față de toamna trecută (11%), în scădere însă față de sfârșitul anului 2021 (18%). Doar o mică parte dintre respondenți declară că își pot permite orice fără efort. În ceea ce privește așteptările pentru acest an, peste jumătate din respondenți (54%) – și, totodată, cel mai mare procentaj din ultimul an – afirmă că se așteaptă ca veniturile lor să rămână la același nivel în următoarele șase luni. Mai mult, 21% afirmă că se așteaptă ca veniturile lor să crească în următoarea jumătate de an, cu cinci puncte procentuale mai mult față de anul trecut. „Totuși, la finalul lui 2021 proporţia era ușor mai mare, 22%. Doar aproximativ 14% din respondenți se așteaptă la o diminuare a veniturilor în următoarele șase luni, în scădere accentuată față de anul trecut – 20%”, adaugă Roxana Baciu.
Datele pentru al patrulea val al studiului privind percepția asupra propriei bunăstări în rândul românilor din mediul urban au fost culese în luna martie 2023, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte, reprezentativ național pentru populația urbană. Edițiile precedente au fost derulate în toamna 2022, primăvara 2022 și iarna 2021/2022.
