Majorarea accizei de la 1 ianuarie 2023, impact în lanț pentru producătorii de băuturi alcoolice

Prețuri mai mari la raft, posibile disponibilizări de personal și creșterea comerțului cu produse de contrabandă sunt principalele efecte invocate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de băuturi Spirtoase din România în eventualitatea unei noi majorări a accizei la alcool și băuturi alcoolice de la începutul anului următor.

Cei mai afectați sunt producătorii cu capacități de producție locală, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie și de războiul din Ucraina. Costul materiilor prime și al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% și 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producție. Peste acestea este estimată o creștere suplimentară cu aproximativ 15% (inflația anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023, creștere care ar determina o majorare a prețului la raft cu minimum 4,5 lei/litru în cazul băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade.

„Toate costurile de producție au crescut și continuă să crească, de la materie primă la ambalaje până la costurile cu utilitățile. Să mai venim acum cu o ajustare de acciză peste toate creșterile cu care deja ce confruntăm înseamnă doar să facem inflație la inflație și vom avea cu toții de pierdut. Și noi, și guvernul”, declară Florin Rădulescu, Director Operațiuni în cadrul Prodal ‘94, companie care face parte din Spirits România, asociație non-guvernamentală și independentă ce reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România.

De altfel, majorările de accize din trecut, în special cea aplicată în 2014, au demonstrat că o creștere masivă a taxării conduce la scăderea consumului fiscalizat de băuturi spirtoase și la creșterea pieței nefiscalizate prin împingerea consumului în zona ilicită. La polul opus, măsurile de fiscalizare moderată au ca beneficiu reducerea evaziunii fiscale, „albirea” pieței printr-o creștere constantă a producției și a consumului fiscalizate și creșterea nivelului de taxe colectate.

„Nu suntem împotriva creșterii accizelor, dar avem nevoie de predictibilitate. Cu ce nu suntem de acord este cu ajustarea accizei cu indicele prețurilor de consum. Oricum, în 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori(de 1 ianuarie cu 3,6% și de la 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluția inflației/Indicelui Prețurilor de Consum”, explică Tudor Furir, Președintele Asociației Spirits România.

„Lipsa predictibilității ne pune în situația de a face un buget în orb. Este aproape imposibil să estimezi un nivel al cheltuielilor pentru anul următor când noi nici măcar nu știu cu ce nivel al accizei vom lucra”, completează Alexandru Frangopol, General Manager PPD România.

Spirits România propune o creștere de 5% a accizei pentru băuturile spirtoase

Asociația Spirits România cere Guvernului regândirea planului privind majoarea accizei pentru băuturile alcoolice

Efectele modificărilor fiscale

„Am auzit spunându-se că un preț mai mare va descuraja consumul de alcool, cu efecte benefice pentru sănătate. Este total greșit. Ceea ce se reduce este doar consumul de băuturi alcoolice fiscalizate, în favoarea băuturilor spirtoase contrafăcute, a alcoolului medicinal și al altor produse care de fapt sunt mult mai dăunătoare sănătății”, declară Dumitru Toșa, Vicepreședinte Operațiuni Zarea.

Astfel, o majorare considerabilă a accizei va duce la efecte atât la nivelul producătorilor, cât și la nivelul încasărilor la buget. Concret, mutarea consumului în zona gri a economiei va duce la pierderi de venituri la bugetul de stat din neîncasarea accizei și a taxelor, inclusiv cele pe muncă din moment ce producătorii nu exclud posibilitatea disponibilizărilor.

„Estimările producătorilor locali pentru anul viitor arată că, dacă majorarea de la 1 ianuarie se va aplica, atunci vom avea o scădere de 30% a cifrei de afaceri și de aproximativ 15% a numărului de angajați. Este o decizie care nu avantajează pe nimeni și de aceea sperăm ca, măcar în ultima clipă, Parlamentul să amâne implementarea acestei măsuri”, spune Florin Rădulescu.

„Dacă rămânem la nivelul actual al accizei, ne vom putea păstra toți angajații în condițiile date. Dacă ne vom lovi de această majorare care ne sperie, estimăm o scădere a cifrei de afaceri cu 30%, ceea ce va duce și la restructurări. Dacă ajungem în acest scenariu, probabil vom fi nevoiți să renunțăm la 10% din personal”, adaugă Dumitru Toșa.

Deși din 2016 până în prezent acciza a crescut cu 20% prin actualizarea anuală cu creșterea prețurilor de consum, preţul la raft al băuturilor spirtoase a crescut într-o măsură mult mai mică în ciuda inflației, a creșterii cheltuielilor cu forța de muncă și a creșterii costurilor cu materia primă. Menținerea unor prețuri scăzute a avut efecte pozitive asupra pieţei negre întrucât ieftinirea băuturilor alcoolice legale a micșorat diferenţele de cost dintre acestea și cele „ilicite”.

Veniturile statului din acciza la alcool etilic, în scădere cu 2,6% în primul semestru

O nouă conducere pentru Asociația Spirits România

Datele pe ultimii ani arată un consum constant, iar piața nefiscalizată a scăzut în favoarea pieței fiscalizate. Astfel, în 2021 piaţa fiscalizată - producţia internă și importul - a crescut la 61,6 milioane litri, reprezentând 58% din total piață, în timp ce piața nefiscalizată (țuică, palincă, rachiu) a scăzut la 43,7 milioane litri, reprezentând 42% din total piață.

Drept urmare, menținerea accizei la un nivel moderat, deși actualizat anual cu inflația, a ajutat dezvoltarea pieței fiscalizate și reducerea consumului de alcool nefiscalizat și a evaziunii fiscale.

Propunerile producătorilor

Deși industria și consumatorii au fost puternic afectați de pandemia Covid-19 și evoluțiile macroeconomice, nivelul moderat de taxare al sectorului băuturilor spirtoase a ajutat la menținerea unui trend ascendent al încasărilor la bugetul de stat din colectarea accizelor. Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere cu 48% în 2021 a încasărilor bugetare din acciza la alcool etilic, în valoare de 850,20 milioane de lei față de 575,77 milioane lei în 2020, depășind practic nivelul din 2019.

Drept urmare, soluția propusă de industrie este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool și băuturi alcoolice cu inflația anuală până la 1 ianuarie 2024 și limitarea creșterii anuale la un maxim de 5%, care să protejeze industria de șocurile inflaționiste.

Efectele modificării OG 16/2022

• Menținerea unei fiscalități moderate pentru prezervarea unui cadru fiscal echitabil și stabil, esențial pentru însănătoșirea pieței de băuturi spirtoase, dar și pentru creșterea nivelului de taxe colectate la bugetul de stat.
• Prevenirea unei creșteri suplimentare a prețurilor la raft, pe lângă creșterea cauzată de inflație și costurile materiei prime și a materialelor pe fondul pandemiei și a războiului din Ucraina.
• Prevenirea creșterii pieței negre din industria băuturilor spirtoase prin comercializarea nefiscalizată de băuturi spirtoase neînregistrate și a căror calitate nu este controlată. Măsuri suplimentare pot fi acțiunile de prevenție, înăsprirea cadrului legal și intensificarea acțiunilor de control.

Aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ. Anul trecut, contribuția industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creștere de 48% față de 2020 (575,77 milioane lei în 2020).  În primul trimestru al acestui an, industria de băuturi spirtoase a plătit la bugetul de stat, sub formă de acciză, 177,5 milioane de lei, reprezentând 58% din valoarea totală a încasărilor din acciza la alcool și băuturi alcoolice.

Membrii Spirits România asigură 1.500 de locuri de muncă directe și aproximativ 185.000 de locuri de muncă indirecte, de la producătorii de materii prime şi echipamente până la distribuitori şi angajați din sectoarele retail şi HoReCa (numărul angajaților din Industria fabricării băuturilor este 21.500 conform datelor INS pe 2021). La nivelul anului trecut, valoarea cumulată a vânzărilor s-a ridicat la 1,5 miliarde lei.

Citește și: Schimbări la 180 de grade în industria de retail & FMCG în primul semestru