High protein, de la nișă la mainstream

După ani în care produsele bogate în proteine erau asociate aproape exclusiv cu sportivii, categoria a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Consumatorii caută tot mai des alimente care oferă sațietate, beneficii funcționale și un aport nutritiv mai bun, iar producătorii și retailerii răspund prin extinderea portofoliilor și a spațiului la raft. Deși piața locală este încă departe de maturitatea pieței vest-europene, companiile văd un potențial semnificativ de creștere în următorii ani.

La nivel european, piața alimentelor high protein a fost evaluată la aproximativ 15 miliarde de dolari în 2025, potrivit datelor Fortune Business Insights și Mordor Intelligence, estimarea de creștere anuală fiind de 5-6% până în 2034. În România, piața este încă la început de drum, potrivit companiilor active pe această nișă, existând încă mai multe categorii de produs unde este loc de inovare. Luând în calcul datele de retail audit, categoria lactatelor are cea mai vizibilă prezență la raft. Alpro, Müller, Olympus, Stay Strong și Yo Pro sunt brandurile care domină volumele vândute în cazul iaurturilor proteice, potrivit RetailZoom, lăsând foarte puțin loc pentru mărcile proprii.

Dacă până nu demult, în România, carnea era considerată singura sursă de proteină, iar consumul de proteină în cantități mai mari era asociat cu activitatea sportivă intensă sau cu sportul de performanță, lucrurile s-au schimbat. „Între timp, consumatorii au început să caute surse alternative de proteine, mai echilibrate nutrițional. Această schimbare de comportament de consum s-a văzut și la raft. Retailerii au reacționat la această cerință în creștere și astfel au apărut în magazine celule special dedicate acestui tip de produse. În segmentul lactatelor din România, sortimentele high protein acoperă 0,5% din total piață în volum și 0,7% în valoare”, explică Miruna Mihalache, Marketing Category Manager Lactalis România.

Având în vedere că produsele bogate în proteină au ajuns să formeze o categorie distinctă la raft, cu o vizibilitate tot mai mare, producătorii investesc în studii de piață care să îi ajute să înțeleagă care sunt așteptările consumatorilor și, totodată, sunt permanent conectați la tendințele externe. „Înainte de a lansa Olympus PrOtein în România, la începutul anului 2025, am studiat atent piața și tendințele locale și internaționale, cu scopul de a oferi o gamă care să răspundă cât mai exact așteptărilor pe care le au consumatorii. Concluzia a fost că, pentru a deveni rapid relevanți pe un segment deja competitiv, trebuie să anticipăm trendurile de consum prin inovație. Așadar, am intrat pe nișa high protein atât cu opțiuni noi pentru piața din România, cum ar fi laptele fără lactoză, kefir și iaurtul simplu de băut, cât și cu tehnologii inovatoare de producție. Spre exemplu, am reușit să creștem aportul proteic al laptelui prin tehnologii specifice și nu prin adaos de proteine”, declară Athanasios Giannousis, Directorul Comercial Olympus România.

Rețeta și modul de producție cântăresc tot mai mult în decizia de achiziție din moment ce consumatorii sunt mult mai informați decât în urmă cu câțiva ani și caută produse care oferă beneficii funcționale, fără a compromite gustul sau experiența de consum. „Müller are o tradiție de peste 130 de ani în domeniul lactatelor, astfel că a fost martorul multor schimbări în preferințele consumatorilor. Un lucru rămâne însă constant: consumatorii revin la produsele în care au încredere datorită calității, gustului excelent și valorii nutriționale. Tot mai mulți consumatori realizează că simplul conținut de proteine nu este suficient; aceștia caută produse care îmbină funcționalitatea cu o calitate premium, expertiza de specialitate în domeniul lactatelor și o experiență gustativă plăcută”, adaugă Itai Barak, CEO Müller Dairy România.

„Există o diferență între produsele cu proteină adăugată și cele cu conținut ridicat de proteină. Produsele noastre lactate cu conținut ridicat de proteină fac parte din categoria produselor proteice obținute fără adaos, prin concentrarea naturală a proteinei. Iaurturile proteice Zuzu Stors, Zuzu Protein, Zuzu Divin și Stay Strong din portofoliul nostru sunt obținute în mod natural prin ultrafiltrarea laptelui, o tehnologie inovatoare, introdusă în premieră în România, în 2016, de Zuzu”, completează Miruna Mihalache.

Noile comportamente de consum

Schimbarea comportamentelor de consum ale românilor a fost influențată de un mix de factori care include, în primul rând, orientarea către un stil de viață sănătos și axat într-o măsură din ce în ce mai mare pe prevenție.
„Postpandemie, conștientizarea importanței sănătății a crescut global și local. Proteina a căpătat o reputație extrem de pozitivă, fiind asociată cu un corp fit și sănătos, cu posibilitatea de a controla mai bine greutatea corporală și de a menține masa musculară. Un baton proteic, un shake proteic sau o budincă proteică cumpărată rapid dintr-un magazin de proximitate înlocuiesc adesea o masă completă sau o gustare nesănătoasă (patiserie, chipsuri) pentru consumatorul activ care nu are timp să își pregătească mâncarea acasă”, explică Mihai Georgescu, Managing Director Sandori Distribution, companie care comercializează în România brandul Go On, produs de firma poloneză Sante.

Brandul Go On are o prezență solidă în Europa, fiind prezent în majoritatea piețelor, în multe cu o pondere semnificativă. Pe piața din România compania comercializează batoane proteice cu diferite procente de conținut de proteine, unt de arahide 100% din arahide, creme tartinabile pe baza de unt de arahide cu conținut suplimentar de proteine și diferite arome, prăjituri proteice, cereale de tip granola cu conținut ridicat de proteine și terci de cereale cu adaos de proteine. În ceea ce privește vânzările, rezultate foarte bune sunt înregistrate de batoanele proteice, untul de arahide și cerealele granola.

„Dacă în trecut observam o preocupare de consum în jurul restricțiilor (fără grăsime, fără zahăr, light), astăzi, preocuparea pentru sănătate se menține, dar atenția se îndreaptă tot mai mult către valoarea nutritivă și beneficiile pe care un produs le aduce în dietă. În același timp, ceea ce se cumpăra altădată anume pentru sala de fitness a intrat de acum în coșul zilnic de cumpărături, indiferent de moment, pe fondul meselor tot mai fragmentate. Așadar, nu am putea spune că a apărut o «poftă» nouă de proteină, dar s-a repoziționat un consum care exista deja, un fel de reflex nou de alegere, amplificat de rețelele sociale. Diferența o fac produsele care susțin termenul cu un conținut real de proteină, nu doar prin etichetă”, completează Adrian Man, Director Marketing Caroli Foods Group.

Sub brandurile din portofoliul companiei – Caroli, Sissi, Campofrio, Maestro și Primo – consumatorii găsesc o varietate de produse care răspund acestei tendințe, de la produse cu un conținut ridicat de proteină de origine animală, cum este salamul Cozia, cu un conținut de 98% carne de porc, până la alternative pe bază de proteină vegetală, precum gama Vegalia din portofoliul Caroli, pentru care producătorul folosește proteină din mazăre.

Totodată, compania a lansat noua gamă Caroli High Protein, formată din două variante de șuncă. Produsele conțin 20 g de proteină per 100 g și răspund cererii tot mai mari pentru alimente care susțin un stil de viață activ și echilibrat. Din perspectiva Caroli Foods Group, sunt trei diferențe importante care modelează interesul pentru produsele high protein pe plan local. Ancora alimentară este prima dintre acestea, dieta consumatorilor români fiind deja bogată în carne și lactate. Apoi, deși termenul „high protein” este bine cunoscut în România, consumatorii încă descoperă ce înseamnă concret un aport bun de proteină.

Nu în ultimul rând, sensibilitatea la preț se resimte la nivel de achiziție, „preocuparea consumatorului român pentru valoarea coșului de cumpărături într-un context economic dificil fiind reală și afectând dezvoltarea rapidă a acestui segment de produse”, adaugă Adrian Man. Însă, explică directorul de marketing Caroli Foods Group, proteina are avantajul de a fi percepută ca un beneficiu nutrițional pozitiv, ceea ce permite consumatorilor să aleagă produse care oferă atât plăcere, cât și valoare nutritivă, fără sentimentul unui compromis. „În plus, accesul la informații despre nutriție și accentul tot mai mare pus pe calitatea alimentației au făcut ca proteina să devină unul dintre cele mai relevante criterii în alegerea produselor alimentare. Astfel, nu mai vorbim despre o tendință de nișă, ci despre o schimbare mai amplă a modului în care consumatorii evaluează și aleg alimentele de zi cu zi”, adaugă reprezentantul Caroli Foods Group.

„Clientul nostru este, prin definiție, o persoană activă, care investește în sine prin nutriție optimă. Nu este neapărat un consumator care merge la sală în mod constant, ci o persoană care caută să își balanseze dieta în mod optim și care face mișcare des. Ca vârstă, media care definește consumatorul acestui tip de produse este de 30-55 de ani”, susține Sabin Piso, CEO 7Distribution, importator și distribuitor activ pe piața locală din anul 2018, cu o cifră de afaceri de aproximativ zece milioane de euro și lider de piață în România pe segmentul batoanelor proteice și suplimentelor nutritive (potrivit Euromonitor). Pentru 2026, compania estimează o creștere ușoară de 7% față de 2025. „Estimările sunt valabile la jumătatea acestui an, dar, în același timp, trebuie să ținem cont de faptul că puterea de cumpărare a scăzut, ceea ce poate afecta rezultatul final”, spune Sabin Piso.

România versus Europa

Comparativ cu piețele europene mai mature, România se află încă într-o etapă de informare și convingere privind necesitatea unui aport proteic adecvat. Acest lucru oferă însă un potențial important de dezvoltare pe termen lung, consideră producătorii. Iar când vine vorba despre potențialii consumatori, această nișă pare să nu aibă limite de vârstă, din contră.

„Tinerii aleg produsele high protein pentru a-și alimenta stilul de viață dinamic și pentru că sunt mai atenți la aspectul fizic și trenduri, în timp ce adulții le integrează în dieta zilnică deoarece susțin foarte bine și un stil de viață echilibrat, răspunzând totodată unor nevoi nutriționale concrete”, declară Athanasios Giannousis. Având în vedere acest spectru de consumatori, oferta Olympus include de la lapte pentru micul-dejun sau preparatele culinare ale celor cu intoleranță la lactoză la kefir și iaurt de băut cu 2% grăsime pentru gustări ușoare, iaurturi cu fructe și iaurt obișnuit high protein pentru cei care preferă gustul clasic ori îl doresc pentru a-și completa propriile rețete.

„În Europa Occidentală, produsele high protein sunt deja integrate în consumul zilnic și sunt percepute ca o soluție alimentară pentru multiple ocazii de consum. În România, observăm că utilizatorii sunt într-un proces accelerat de educare și adoptare, iar interesul este alimentat puternic de digitalizare, accesul la informație și expunerea la tendințele internaționale de wellness și fitness. Un avantaj al pieței locale este deschiderea către inovație, consumatorii fiind receptivi la formate noi, arome diferite și produse care aduc beneficii funcționale clare”, adaugă Itai Barak.

Executivul Müller explică și faptul că, deși persoanele active și pasionate de sport rămân un segment important, categoria s-a extins către consumatori care își doresc o alimentație echilibrată și caută gustări mai sățioase și nutritive. Pentru a veni în întâmpinarea acestora, producătorul a dezvoltat o gamă de 16 produse din toate segmentele de produse lactate. Aceasta include iaurturi, budinci, mousse-uri, produse pe bază de orez cu lapte și băuturi proteice. Potrivit companiei, printre cele mai apreciate produse se numără băuturile MüllerMilch Protein, care au o sortimentație diversă (ciocolată, fursecuri, banane, zmeură, ciocolată – banane), asigură 26 g de proteine per porție și nu au zahăr adăugat. Pe trend pozitiv sunt atât deserturile din gama Müller High Protein, fiind fără zahăr adăugat și având 20 g de proteine per porție, cât și iaurturile Protein prezente pe piață cu o gama variată de arome în combinații diverse.

În ceea ce privește portofoliul Lactalis, acesta este împărțit între cei care își doresc o dietă echilibrată și vor să-și asigure macronutrienții necesari zilnic organismului și care caută, în general, produse mai puțin procesate, cu conținut natural de proteină (fără adăugare de proteină), și cei care au o activitate sportivă intensă și vor produsele cu cel mai mare conținut de proteină. Pentru prima categorie, producătorul a completat gama de lactate cu Zuzu Stors, Zuzu Protein și Zuzu Divin – iaurt în stil grecesc, toate produse bogate în proteină și cu conținut de grăsime redus. Pentru cea de-a doua categorie, Lactalis a lansat în 2024 gama de produse Stay Strong Pro.

„Indiferent de categoria din care fac parte, consumatorii principali sunt oamenii din mediul urban, informați, cu venituri medii și mari, în căutare de produse funcționale cu gust bun, preocupați de activitatea fizică, care se informează recurent în legătură cu trendurile de wellness și alimentație sănătoasă, își monitorizează parametrii corporali, au o viață activă și nu au timp să-și prepare de fiecare dată o gustare bogată în proteine sau shake-uri proteice”, explică Miruna Mihalache. La nivelul portofoliului Lactalis, cel mai vândut produs este iaurtul natur, obținut numai din ingrediente naturale printr-un proces de ultrafiltrare, fără adăugare de proteină. Pe următoarele două locuri sunt shake-urile de cacao și vanilie. „Ne așteptăm ca, în viitorul apropiat, acestea să fie detronate de shake-urile cu conținut ridicat de proteină și colagen, un sortiment care s-a dovedit a fi de succes încă de la lansare datorită unicității în piață”, adaugă reprezentanta Lactalis.

Piața din România se află încă într-o etapă de creștere și dezvoltare – într-un ritm poate mai temperat decât acum doi ani, însă, comparativ cu piețele vest-europene, potențialul de extindere rămâne semnificativ, atât din perspectiva numărului de consumatori, cât și a diversificării categoriilor de produse disponibile, consideră și Adelina Păsat, Director Comercial și Cofondator Nutrivita.

„Consumatorii români devin tot mai receptivi la produsele high protein, însă nivelul de educare și frecvența consumului rămân sub cele din piețe mature precum Franța, Germania sau Marea Britanie. Mulți consumatori identifică încă această categorie aproape exclusiv cu batoanele proteice, deși oferta s-a diversificat semnificativ în ultimii ani: de la snackuri la băuturi și chiar alimente îmbogățite cu proteine”, explică cofondatoarea Nutrivita, companie pentru care categoria high protein reprezintă o componentă importantă și în continuă creștere a portofoliului.

În sortimentația Nutrivita, cele mai bune rezultate le au produsele care combină beneficiul funcțional cu gustul și comoditatea consumului – în special batoanele și snackurile proteice, iar în 2025 acestea au depășit pragul de 100.000 de unități vândute. În prima jumătate a anului 2026, creșterea față de perioada similară a anului trecut a fost de 14,7% în valoare și de 35% în volum, cu peste 135.000 de produse high protein vândute, o confirmare a faptului că românii adoptă tot mai mult produsele funcționale, orientate către sănătate. „Potențialul de dezvoltare a categoriei rămâne ridicat. Consumatorii sunt tot mai atenți la compoziția produselor și caută soluții care să răspundă simultan nevoilor de sănătate, gust și conveniență”, adaugă Adelina Păsat.

Factorii care dictează creșterea categoriei

Senzația de sațietate, susținerea controlului greutății, menținerea masei musculare sau recuperarea după efort au devenit argumente importante în alegerea produselor high protein, potrivit companiilor active pe acest segment de piață. „Creșterea categoriei este rezultatul unei combinații între educația nutrițională mai bună și interesul tot mai mare al consumatorilor pentru produse care susțin un stil de viață echilibrat”, consideră Athanasios Giannousis.

Mai mult, producătorii subliniază și faptul că produsele high protein au depășit zona strict funcțională și au intrat în categoria produselor de consum zilnic. Consumatorii le aleg nu doar pentru beneficiile nutriționale, ci și pentru că oferă o alternativă convenabilă într-un stil de viață din ce în ce mai dinamic. „Observăm o maturizare graduală a consumatorului, care începe să distingă între diferite tipuri de produse și să acorde o atenție mai mare ingredientelor, profilului nutrițional și calității proteinelor utilizate. Din această perspectivă, ne așteptăm ca următorii ani să aducă atât creștere organică, cât și o diversificare tot mai mare a ofertei. Comparativ cu piețele vest-europene, segmentul produselor high protein din România are încă un nivel de penetrare relativ redus, ceea ce oferă un potențial semnificativ de creștere”, consideră Itai Barak (Müller România).

Despre potențialul de creștere vorbește și reprezentanta Lactalis, care amintește că, de la momentul lansării segmentului lactatelor bogate în proteină în România, în anul 2019, acesta înregistrează creșteri importante în fiecare an, fiind una dintre cele mai dinamice categorii din lactate în acest moment. „Fiind vorba de un segment de produse cu valoare adăugată, deci cu prețuri mai ridicate față de media pieței de lactate, categoria de produse bogate în proteină reprezintă încă un procent relativ redus din întreaga categorie. Pentru că vorbim de o piață foarte fragmentată, competitivă, unde activează deja 14 branduri pe cinci subcategorii, noi o considerăm o piață încă tânără, emergentă, iar ritmul de dezvoltare ne indică faptul că mai avem mult până la etapa de maturitate”, explică Miruna Mihalache.

Din perspectiva Sandori Distribution, deși volumul total al vânzărilor continuă să crească, dinamica segmentului a început să se modifice în sensul în care nu mai asistăm doar la apariția relativ haotică de noi produse și categorii de produse, ci vedem și consolidarea celor care au dovedit deja succes comercial.

„În același timp, a avut loc filtrarea portofoliilor atât din punctul de vedere sortimental, cât și al prețului. Consumatorii nu mai cumpără un produs doar pentru că scrie «proteină» pe etichetă, ci compară conținutul și prețul per gram de macronutrient, forțând mărcile să își justifice poziționarea de marketing și de preț. Astfel, piața de produse proteice nu a atins încă maturitatea în România și prin prisma faptului că este concentrată încă în mediul urban mare (București și principalele orașe mari). În mediul rural și în orașele mici, produsele cu proteină adăugată sunt încă privite ca bunuri ocazionale sau de lux, existând un spațiu uriaș de creștere”, punctează Mihai Georgescu.

Dacă până acum dezvoltarea a fost concentrată în special în categoria de lactate și suplimente sportive, există însă un potențial important pentru extinderea proteinelor în categorii noi, precum smoothie-uri, băuturi ready-to-drink sau gustări funcționale. „Consumatorii sunt tot mai deschiși către produse care combină nutriția cu experiența de consum, iar acest lucru creează oportunități importante pentru inovație”, consideră Gina Rogoveanu, Brand Manager SLoop, compania care a lansat pe piață SLooP Protein Power Play, primul smoothie ready-to-drink din fructe și cu proteină vegetală, cacao și vanilie.

„Există numeroase situații în care persoanele se confruntă cu un apetit redus – fie ca urmare a înaintării în vârstă, fie în contextul unor tratamente sau al unor afecțiuni cronice. În aceste cazuri, profesioniștii din domeniul sănătății recomandă adesea acordarea unei atenții sporite aportului de proteine pentru a susține menținerea masei musculare și a stării nutriționale. Soluțiile ready-to-drink, dar cu eticheta curată, pot fi o opțiune convenabilă, atunci când sunt integrate într-o alimentație echilibrată și recomandate de specialist”, consideră reprezentanta SLoop. În același timp, proteina a devenit un simbol al unei alimentații echilibrate.

Consumatorii nu mai cumpără doar un produs bogat în proteină, ci caută un produs complet: cu ingrediente naturale, fără zahăr adăugat, cu un gust foarte bun și ușor de integrat în rutina zilnică, completează aceasta. Există totuși și diferențe între generații. Generațiile Z și Millennials adoptă mai ușor produsele funcționale și sunt deschise către ingrediente noi sau proteine vegetale. „Consumatorii peste 40 de ani sunt, în general, motivați mai mult de beneficiile legate de sănătate, menținerea masei musculare și un stil de viață echilibrat”, susține Gina Rogoveanu. În ceea ce privește portofoliul SLooP, smoothie-urile rămân categoria cu cele mai bune performanțe și cea mai mare contribuție la dezvoltarea brandului, iar producătorul se așteaptă ca Protein Power Play să atragă atât consumatori noi, cât și consumatori existenți care își doresc o opțiune funcțională cu proteină vegetală.

Dezvoltarea categoriei în retail

Retailul modern rămâne principalul motor de creștere pentru categoria high protein, datorită vizibilității ridicate, accesibilității și varietății disponibile la raft. De asemenea, potrivit companiilor active pe acest segment în piață, se observă și o contribuție tot mai relevantă din partea formatelor de proximitate și a canalelor orientate către consumul on-the-go. În cazul magazinelor Kaufland România, categoria produselor high-protein câștigă tot mai mult teren pe măsură ce consumatorii caută produse ușor de integrat în alimentația de zi cu zi și potrivite pentru un stil de viață mai echilibrat. Potrivit informațiilor comunicate de retailer, în 2026 categoria a înregistrat un avans de peste 40% față de anul anterior, semn că aceste produse nu mai sunt căutate doar de un public de nișă, ci au devenit parte din cumpărăturile obișnuite ale mai multor tipuri de consumatori.

„Cele mai bune rezultate se văd în special în categoriile pe care oamenii le consumă deja frecvent, precum lactate, deserturi, băuturi proteice, produse congelate, snackuri sau batoane. Produsele high-protein funcționează bine tocmai pentru că nu cer o schimbare mare de comportament: sunt variante mai sățioase sau cu un aport mai mare de proteine pentru momente deja existente în rutina de consum, de la micul-dejun până la gustarea de la birou sau desertul de după masă”, explică Valer Hancaș, Director de Comunicare și Public Affairs Kaufland România.

Tinerii, mai ales cei din segmentul 18-35 de ani, sunt atrași de produse care combină gustul cu un beneficiu nutrițional, cum sunt budincile, iaurturile sau mousse-urile proteice, potrivit informațiilor oferite de Kaufland România. Consumatorii de peste 40 de ani sunt mai atenți la aportul de proteine în alimentația zilnică, mai ales în contextul menținerii masei musculare. În același timp, profesioniștii activi aleg băuturile și batoanele proteice ca soluții rapide, sățioase și ușor de consumat în timpul zilei. Iar în ceea ce privește mărcile proprii Kaufland, produsele high-protein sunt o direcție importantă, pentru că ajută retailerul să aducă la raft opțiuni accesibile și ușor de inclus în alimentația zilnică.

„În prezent, avem peste 20 de articole high-protein marcă proprie. Sortimentul include produse K-Classic precum budinci proteice cu ciocolată, vanilie sau caramel, mousse proteic cu ciocolată sau vanilie, iaurturi proteice cu fructe, băuturi proteice cu cacao, vanilie sau fistic și înghețată proteică în variante cu ciocolată, unt de arahide sau caramel sărat, alături de batoane proteice K-Concept+, gamă dezvoltată împreună cu experți în nutriție. Vedem că aceste produse sunt cumpărate atât ca alternativă la deserturi sau gustări clasice, cât și ca produse suplimentare în coș, pentru momentele în care consumatorii caută ceva rapid, sățios și cu un beneficiu nutrițional clar”, a adăugat Valer Hancaș.

În următorii ani, retailerul se așteaptă ca zona high-protein să se extindă și mai mult. Consumatorii vor căuta produse cu liste mai simple de ingrediente, mai multe variante pe bază de proteine vegetale și produse high-protein în categorii de bază, precum pâine, paste, cereale sau gustări sărate. În același timp, va crește interesul pentru alimente funcționale care răspund unor nevoi concrete, precum digestia, energia sau starea generală de bine. „Toate aceste direcții arată că produsele high-protein nu mai sunt doar despre sport sau performanță, ci despre alegeri de zi cu zi, mai echilibrate și mai ușor de integrat în rutina oamenilor”, punctează reprezentantul Kaufland România.

Următoarea etapă pentru high protein

Din perspectiva producătorilor și distribuitorilor de produse high protein, dezvoltarea pieței va fi susținută de o mai bună înțelegere a beneficiilor și a necesarului real de proteine în alimentația sănătoasă și echilibrată de zi cu zi. „Una dintre principalele oportunități este extinderea consumului dincolo de corelația puternică cu sfera sportivă. Din acest motiv, am investit în dezvoltarea unei game variate de produse high protein, de la iaurt simplu și lapte, până la kefir, iaurturi de băut și iaurturi cu fructe, care răspund unor momente diferite de consum. Credem că prin această abordare, vom contribui semnificativ la creșterea categoriei și la atragerea unor noi segmente de consumator”, consideră directorul comercial Olympus România.

„Pe termen mediu, ne așteptăm la extinderea ocaziilor de consum și la o diversificare a categoriei, prin produse care răspund unor nevoi tot mai specifice: conținut ridicat de proteine, zahăr redus, ingrediente atent selecționate și formate convenabile pentru consumul în mișcare. Oportunitatea constă în a continua să inovăm și să oferim consumatorilor produse care îmbină expertiza noastră în lactate, calitatea premium și beneficiile funcționale pe care aceștia le caută. Considerăm că segmentul high protein va rămâne unul dintre principalele motoare de creștere ale pieței de lactate în următorii ani, iar succesul evoluției produselor din categoria high protein ilustrează o filozofie fundamentală a brandului Müller: consumatorii nu ar trebui să fie niciodată nevoiți să aleagă între valoarea nutritivă și gust”, punctează Itai Barak.

„Numai în ultimul an, unii retaileri și-au dublat spațiul la raft alocat acestui tip de produse. Asta ne demonstrează o dinamică crescută și în rândul preferințelor și obiceiurilor de consum. Considerăm că segmentul de produse high protein va înregistra în continuare creșteri importante în piața din România, iar această creștere va veni în primul rând din creșterea penetrării categoriei în rândul consumatorilor”, completează Miruna Mihalache, Marketing Category Manager Lactalis România.

Pe măsură ce nivelul de educație nutrițională crește și consumatorii înțeleg mai bine rolul proteinelor într-o alimentație echilibrată, vom vedea o extindere a categoriei dincolo de suplimente și produse dedicate sportivilor. „În următorii ani ne așteptăm la mai multă inovație în produse ready-to-drink, gustări și alternative plant-based, precum și la o diversificare a ocaziilor de consum”, susține Gina Rogoveanu.

„Cred că interesul va rămâne constant o perioadă, dar nu crește din cauza puterii de cumpărare. De asemenea, cred că cei care inovează continuu vor avea de câștigat în perioada următoare, încât diferențierea în piață este importantă”, afirmă Sabin Piso, CEO 7Distribution.

Segmentelor de produse cu proteine adăugate, deja dezvoltate sau în dezvoltare, prezente în piață, li se vor adăuga unele noi, acum aproape inexistente la noi - pâine, paste, snacksuri sărate - , consideră executivul Sandori Distribution. „De asemenea, va avea loc o diversificare a surselor de proteină adăugată, produselor cu proteină din zer urmând să li se adauge, din ce în ce mai mult, produse cu proteină din mazăre, orez, soia sau cânepă”, consideră Mihai Georgescu.

„Succesul va aparține brandurilor care reușesc să combine valoarea nutrițională cu gustul, calitatea, conveniența și încrederea construită în timp”, concluzionează Adrian Man, Director Marketing Caroli Foods Group.

Antidotul pentru erodarea progresivă a categoriei de bere și cidru. Detalii pe revistaprogresiv.ro
Antidotul pentru erodarea progresivă a categoriei de bere și cidru
Sub presiunea cumulată a contextului economic, a fiscalității și a schimbărilor în comportamentul de consum, piața berii din România și-a...
Protecția solară, de la categorie sezonieră la rutină zilnică
Protecția solară, de la categorie sezonieră la rutină zilnică
Piața produselor cu protecție solară din România traversează o schimbare de paradigmă, alimentată de consumatorii tot mai bine informați și...