Ce s-a discutat la Conferința Progresiv 2017, ajunsă la a 17-a ediție
Nu mai puțin de 450 de profesioniști din retail, industria bunurilor de larg consum și domeniile conexe au fost prezenți între 15-17 martie la Conferința Progresiv din Sinaia, evenimentul de business de referință al pieței românești de profil. Tema ediției, “Paths to Growth”, a adus în discuție principalele direcții care trebuie urmate pentru a readuce creșterile pe termen mediu și lung pe piață. Astfel, printre subiectele abordate s-au numărat: radiografia economiei locale și a sectorului FMCG, tendințele care influențează comportamentul de consum al românilor, inovația în shopper marketing, modele de business disruptive, tehnologii care schimbă fața retailului și modul în care brandurile interacționează cu shoperii în interiorul magazinelor. 
Evenimentul a debutat cu Leadership Cinema, un videocast cu experți în leadership de top mondial care fac parte din echipa lui John Maxwell - eveniment organizat de HL Display în după-amiaza zilei de miercuri, 15 martie.
Joi, pe 16 martie, în ziua principală a conferinței, au urcat pe scenă 15 speakeri, dintre care doi de talie internațională: Dave Birss - International Speaker on Creativity and Innovation, Founder of OpenForIdeas.org - și Guillaume Guerrin, Head of Online & Mobile Research la Ipsos Europe, CIS & Africa.
Ziua de joi a culminat cu momentul mult așteptat al dezvăluirii câștigătorilor competiției Progresiv Awards 2017 (ediția a II-a), în cadrul Galei desfășurate la Casino Sinaia.
Iar cea de-a doua zi de sesiuni plenare, vineri (17 martie), a adus pe scena conferinței directorii a două dintre cele mai active rețele de magazine de pe piața locală – Selgros Cash & Carry și Penny Market – care ne-au vorbit despre adaptarea formatelor de retail la cerințele actuale ale consumatorilor.
Vă prezentăm mai jos câteva dintre ideile și insighturile din piață care i-au inspirat pe participanții la ediția din acest an a Conferinței Progresiv.
“Cum demistificăm noțiunea de creativitate”
Invitatul special al ediției din acest an, Dave Birss, este unul dintre cei mai respectați specialiști din industria creativă și un speaker internațional renumit pentru discursurile sale energizante despre inovație și creativitate în business. La Conferința Progresiv, el a avut misiunea deloc ușoară de a “demistifica” noțiunea de creativitate, impulsionând astfel companiile să-și găsească propriile resorturi pentru creșterea capacității de generare de inovații pe piață.
“Creativitatea a devenit un răspuns standard pentru « trebuie să facem ceva, însă habar nu avem ce ». Pe de altă parte, se pierde din vedere că acea creativitate cu adevărat relevantă și generatoare de plus valoare nu vine la pachet cu garanții. Este temperamentală și disruptivă”, a subliniat Dave Birss. El a demonstrat și de ce instrumentul denumit brainstorming, folosit de majoritatea companiilor pentru a ajunge la idei creative, este adesea ineficient, bazându-se pe rezultatele celor aproape 100 de studii psihologice care au concluzionat același lucru: în 99% din cazuri, îi lipsește partea esențială. “Brainstormingul ar trebui să parcurgă șase pași: cercetare, punerea întrebării corecte, gândire divergentă, gândire convergentă, corectare și adaptare, testare și rafinare”, a spus Birss. În opinia sa, majoritatea companiilor fac greșeala de a se concentra prea mult pe generarea de idei noi, în timp ce prea puțini angajați dețin acea abilitate esențială pentru punerea ideilor în practică: perseverența. “Avem atât de multe practici împământenite în companii, în industrie, de zeci de ani, și oameni care pleacă de la premisa că nimic nu se schimbă. Dacă oamenii nu se dezvață de lucrurile care nu merg, nu vor putea să facă pasul spre viitor”, a conchis Dave Birss.
“Insighturi despre consumatorul de astăzi”
Miza prezentării lui Guillaume Guerrin la Conferința Progresiv ar putea fi rezumată astfel: transformarea relației branduri - consumatori prin intermediul mobilului. El și-a început discursul cu un exercițiu de antropologie. “Pun pariu că primele lucruri pe care le-ați luat cu voi când ați plecat spre Conferința Progresiv au fost portofelul, cheile și mobilul. O alegere deloc întâmplătoare, căreia antropologii i-au analizat deja simbolistica. Portofelul reprezintă banii, adică veți avea ce mânca astăzi, cheile reprezintă un acoperiș deasupra capului, iar telefonul este instrumentul care vă ajută să le recuperați pe primele două în caz că le veți pierde. Iar toate se leagă de supraviețuire. De aici și dependența pe care au dezvoltat-o oamenii în ultimii ani față de telefonul mobil”, a spus Guerrin.
Cifrele confirmă această adicție: deja un miliard de oameni, la nivel global, utilizează doar telefonul mobil pentru a accesa internetul și, în general, acesta a depășit rata de accesare prin PC. În plus, anumite piețe, precum Europa de Est, ard etape, ceea ce face ca fenomenul să se resimtă mai puternic aici. Ce înseamnă asta pentru companii? Că acea componentă de mobile strategy nu mai este opțională în planul de business, ci obligatorie - fie că vorbim de colectare de date, de marketing sau de vânzare. “Trebuie să fiți « device agnostic » atunci când vine vorba de relația cu consumatorii, altfel riscați să ratați conexiunea cu un mare segment din piață, Millennials, care în câțiva ani va reprezenta 70% din cumpărători la nivel global. Și asta fără să luăm în calcul generația care vine din spate, generația Z, care are digitalul în ADN-ul său”, a subliniat expertul Ipsos.
Guillaume Guerrin a adus și exemple concrete de branduri și categorii de produse care au integrat digitalul în strategia lor, inclusiv în cercetarea comportamentului cumpărătorului.
“Nu spun că mobilul este singurul loc în care se vor întâmpla lucrurile în viitor, ci doar că a devenit o parte indispensabilă a călătoriei cumpărătorului”, a concluzionat managerul Ipsos.
„Supermarketul viitorului și comportamentul consumatorului în virtual-reality”
O premieră a ediției a fost abordarea unui subiect considerat revelația ultimilor ani în marketingul internațional: neuromarketingul. Ana Iorga a detaliat acest concept, explicând de ce este important pentru branduri să pătrundă în mintea cumpărătorului dincolo de rațional, și a exemplificat prin aplicații concrete în zona FMCG.
”Oamenii nu spun ceea ce cred și nu fac ceea ce spun și, tocmai din aceasă cauză, lucrurile nu corespund cu realitatea din piață. Deși consumatorii spun că le place un anumit produs, nu cumpără acel produs. Există însă o explicație: faptul că 95% dintre procesele decizionale se iau la nivel non-conștient sau subconștient”, a afirmat fondatoarea Buyer Brain.
Potrivit celor mai recente cercetări, consumatorii au zilnic 10.000 de interacțiuni cu brandurile, însă capacitatea lor de concentrare scade vertiginos, fapt ce generează schimbări importante în comportamentul de cumpărare.
Studiul de caz inclus în prezentarea Anei Iorga a fost realizat în Olanda și a avut scopul de a măsura impactul pe care îl au diverse canale de comunicare asupra comportamentului de cumpărare la raft, produsul ales fiind un brand nou de bere, iar supermarketul fiind unul virtual. Rezultatul? Grupul de consumatori care a avut parte de o experiență de cumpărare in-store a cumpărat de trei ori mai multă bere decât celelalte trei grupuri cu care comunicarea de brand a fost mult mai redusă (fie spot TV, fie branding in-store, fie nimic).
“Creează-ți viitorul astăzi”
Directorul Executiv al producătorului Heidi Chocolat, un manager cu experiență de peste 15 ani în industria bunurilor de larg consum, aflat la al doilea mandat de CEO în România, a acceptat provocarea de a împărtăși participanților la conferință viziunea sa de business, pornind de la analiza elementelor care generează schimbarea contextului pe piață. “Ca să ne creăm un viitor mai bun, trebuie să ne asigurăm că luăm deciziile potrivite în prezent. Statisticile arată că un om obișnuit este pus în situația de a lua zilnic circa 35.000 de decizii. Vestea bună este că multe dintre acestea nu sunt importante, dar pentru deciziile cu adevărat critice, de cele mai multe ori avem la dispoziție o multitudine de informații. Trăim în era Big Data, suntem bombardați de informații mai mult ca oricând, dar trebuie să conștientizăm faptul că ele nu sunt valoroase decât în momentul în care se transformă în insighturi”, a spus Peter Mueller.
Vorbind despre supraviețuirea businessurilor pe o piață aflată în permanentă schimbare, el a subliniat și importanța flexibilizării marilor corporații. De asemenea, cu toții trebuie să conștientizăm faptul că de la planificare la execuție este cale lungă. Mueller este de părere că orice manager trebuie să aibă întotdeauna un Plan B, de rezervă, însă este riscant să se concentreze prea mult pe acesta deoarece, alocând prea mult timp pregătirii planului B, el acceptă, la nivel subconștient, eșecul planului său principal de acțiune.
Executivul Heidi Chocolat a prezentat și câteva modele de business de pe piețele externe construite pe baze solide, fie prin inovații care pornesc de la nevoile consumatorilor, fie prin urmărirea unui scop mai înalt, ce trece dincolo de câștigul bănesc.
“Cum fructifică Penny Market oportunitățile de creștere”
Directorul General al Rewe România – operatorul magazinelor cu discount Penny Market - a detaliat transformările prin care trece compania în acest moment pentru a implementa un nou concept de retail adaptat nevoilor actuale ale consumatorilor. El a prezentat și noua strategie de marketing a rețelei, care vizează creșterea numărului de clienți și a atractivității Penny Market pentru mai multe categorii de cumpărători. “Modelul inițial al unui discounter, pe care l-am experimentat în Germania încă din copilărie, în calitate de cumpărător, era focusat puternic pe prețuri mici. Marfa era dispusă pe paleți în interiorul magazinului, iar calitatea produselor nu era întotdeauna garantată. Piața se schimbă, competiția se mișcă foarte repede. Acum dispar granițele între discountere și supermarketuri”, a subliniat Biernatzki.
Ilustrând cu imagini din magazinele remodelate după noul format denumit intern “Future store”, el a exemplificat schimbările implementate în cadrul proiectului de remodelare, atât în interiorul unităților, cât și la exterior. Printre acestea se numără creșterea cu 30% a spațiului la raionul de legume și fructe proaspete, extinderea semnificativă a vitrinei de carne proaspătă sau introducerea vinurilor vrac în sortimentația magazinelor. În cazul primului exemplu, următorul pas ar fi ca fructele și legumele proaspete importate să vină doar de la centrala de achiziții a grupului, Eurogroup - aceasta fiind o măsură de eficientizare a lanțului de aprovizionare, cât și de creștere a calității produselor.
“Noul format, vârful de lance al adaptării și expansiunii Selgros”
Având ca element central detalierea noutăților aduse pe piață de către formatul de magazin compact Selgros, lansat anul trecut, prezentarea lui Alexandru Vlad a exemplificat și cum evoluează comerțul cash&carry la nivel internațional.
“Noi suntem, prin definiție, un format hibrid: ne adresăm deopotrivă profesioniștilor și clienților finali; de asemenea, facem distribuție și comerț staționar în același timp și, mai nou, operăm două tipuri de magazine – cel clasic, de suprafață mare, și formatul compact.
Mulți au spus că magazinul cash & carry este un model de business pe cale de dispariție. Dar noi demonstrăm că, dimpotrivă, suntem chiar avangardiști. Toți retailerii au devenit, după noi, hibrizi”, a subliniat CEO-ul Selgros.
De la one-stop-shop, magazinul din retailul modern a ajuns în prezent la o multitudine de forme și concepte, iar aceste schimbări au fost generate de evoluția nevoilor consumatorilor. “Este o accepțiune greșită dacă cineva crede că strategia multi-format se datorează disperării retailerilor de a-și crește cota de piață. Este vorba despre schimbarea de generații de clienți”, a mai punctat Alexandru Vlad.
El a vorbit și despre importanța investițiilor în tehnologii noi care asigură sustenabilitatea magazinelor. În cazul Selgros, printre inovațiile recente la acest capitol se numără echipamentele frigorifice care funcționează ca centrale cu cogenerare sau sistemul de iluminare prin led-uri care își ajustează intensitatea în funcție de lumina exterioară.
„Cum descifrăm viitorul: Promo vs Premium”
În contexul în care piața FMCG a crescut valoric cu 8,5% anul trecut, iar mărcile private au înregistrat scăderi importante în toate categoriile relevante, cu excepția uleiului, întrebarea ”chiar există un fenomen de uptrading?” este mai mult decât îndreptățită.
Iar datele de piață prezentate în cadrul conferinței de către Luca de Nard sunt încurajatoare: ”Vânzările de produse premium cresc. Nu vorbim doar despre produse de lux, ci despre articole pe care le cumpărăm zilnic. Calitatea este cel mai important atribut și un alt « claim » important este ca produsele să fie sustenabile”, a declarat reprezentantul Nielsen.
Dacă ne referim însă la percepția vizavi de produsele premium, un studiu realizat de Nielsen la nivel global arată că 1 din 2 consumatori consideră că acestea au în componență ingrediente de calitate superioară, în timp ce doar o treime dintre respondenți este de părere că sunt mai scumpe. De altfel, un alt aspect important este legat de stima de sine pe care le-o oferă produsele premium, 1 din 2 consumatori declarând că achiziționarea unor produse premium îl face să se simtă bine sau îi dă o mai mare încredere în sine.
Cât despre români, criteriile importante în alegerea alimentelor sunt calitatea, prospețimea și includerea ingredientelor organice / naturale în rețetele produselor.
”Dar ca să răspundem efectiv la întrebare, dacă analizăm piața FMCG în funcție de nivelurile de preț, segmentul economy - care reprezintă 25% din piață - a pierdut 1,5 puncte procentuale din cota de piață. Deci răspunsul este da, există o tendință de uptrade. Segmentul mainstream (de mijloc) a crescut cu 3,1%, cel premium cu 1,5%, iar cel superpremium cu 3,1%”, a detaliat Luca de Nard.
În cadrul prezentării, el a adus în discuție și promoțiile, atrăgând atenția asupra faptului că nu toate promoțiile sunt eficiente și, potrivit celui mai recent studiu realizat de Nielsen la nivel global, 59% dintre promoții nu livrează ROI.
“Importanța datelor în dezvoltarea strategiilor de shopper marketing”
Ondina Olariu a vorbit despre importanța datelor în dezvoltarea strategiilor de shopper marketing, pornind de la un studiu de caz ce a adus detalii despre modul în care agenția sa a implementat un program nou de CRM pentru mai mulți producători din piața FMCG – un proiect unic la nivelul grupului Geometry Global, care urmează să fie dezvoltat și pe alte piețe din grup. “Folosind datele, putem să nu ne mai bazăm pe opinii în procesul decizional. A avea date ne ajută să facem o clasificare a clienților într-un mod mult mai simplu și mai eficient, și apoi să targetăm clienții importanți, conform criteriilor stabilite de noi. Sunt destul de multe companii în piață care dețin o bază de date de clienți, însă un număr mic dintre acestea chiar își utilizează baza de date”, a subliniat managerul.
Programele de CRM presupun un grad înalt de tehnologizare a organizației și atingerea unui concept denumit “single consumer view”. Ce înseamnă acesta? Că brandul sau compania care deține programul de CRM poate lua datele strânse la un loc, ca într-o “găleată” - care până acum erau analizate într-un mod agregat - pentru a analiza comportamentul unui singur cumpărător. Iar acest lucru este posibil doar dacă programul de CRM este capabil să înregistreze toate interacțiunile dintre cumpărător și brand, în toate mediile ce pot fi monitorizate. “În cazul nostru, programul de CRM poate integra date culese prin aplicațiile de marketing de proximitate și din interacțiunile brandurilor cu shopperii, realizate în online și în magazinele fizice”, a mai precizat reprezentanta Geometry Global.
„Încă un an bun în FMCG. Pentru cine?”
Ca la fiecare ediție, nu putea lipsi din lista de subiecte a Conferinței Progresiv radiografia pieței FMCG locale pe ultimul an calendaristic. Prezentarea, susținută de Raluca Răschip, a adus multe insighturi atât din interiorul categoriilor, cât și din retail, având la bază informațiile culese prin cercetarea continuă GfK Consumer Panel Services.
Din punctul de vedere al consumului FMCG, piața a înregistrat în 2016 o creștere de 3% față de anul anterior. În același interval, în comerțul cu bunuri de larg consum, bonul mediu de casă a crescut în valoare cu 6%.
Veștile sunt bune și în comerțul tradițional: anul trecut, tendința de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare dpdv preț și calitate – n.r.) nu a ocolit acest segment de piață.
Cât despre retailerii care stau în spatele creșterilor volumice ale pieței FMCG, în 2016 vedete au fost discounterii și supermarketurile, cu un avans de 10-12%. Ambele segmente au câștigat un punct procentual la cota de piață, comparativ cu 2015. Managerul GfK a vorbit și despre diferențele care se remarcă la nivelul Capitalei, dar și în mediul rural, unde retailul modern a înregistrat o creștere de 4%, respectiv de 11%. În cadrul prezentării sale, Raluca Răschip a pus accentul și pe misiunile de cumpărare ale românilor în fiecare segment din retail.
Tot la capitolul câștigători, categoriile care și-au adjudecat cele mai mari creșteri sunt cele care se pliază pe trendul de “convenience”, remarcându-se produse precum fructele de mare, peștele, alimentele congelate, mâncarea la conservă, fructele exotice, iar în segmentul băuturilor cidrul sau șampania. Reprezentanta GfK a punctat și elementele care ar putea aduce jucătorilor din piață o creștere sustenabilă în viitor. “Experiențele pe care brandurile reușesc să le aducă consumatorilor sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă pe termen lung”, a afirmat Raluca Răschip.
„Perspective macroeconomice: care este prețul creșterii?
Nu puteam avea tabloul complet al evoluției pieței bunurilor de larg consum fără o analiză atentă a contextului macroeconomic. Rozalia Pal a explicat audienței pe ce se bazează creșterea economică a României și cât de sustenabilă este aceasta pentru 2017, dar și care sunt riscurile la nivel macro pentru următorii ani.
”Contează unde suntem acum, dar și mai important este încotro ne îndreptăm. PIB-ul a reușit să crească cu 4,8% în 2016, până la 169 de miliarde de euro. Se vede o accelerare semnificativă față de 2015, și mai ales comparativ cu ultimii ani. Din această creștere, 4,5% vine din consum. Alarmant este însă faptul că pe investiții creșterea a fost zero”, a subliniat aceasta.
În ceea ce privește evoluția consumului, care a fost cea mai importantă parte din creșterea economică, România se poziționează printre primele țări ca ritm de creștere, performanța fiind susținută de reducerile de TVA operate în ultimii doi ani. Cu toate acestea, Rozalia Pal a atras atenția asupra fenomenului invers, oferind ca exemplu anul 2009 când TVA a fost majorată și salariile reduse. ”Înainte de criză, când creșterile erau de 8%, nu exista o bază reală, era o creștere alimentată de optimist. Prin urmare, atunci când a venit criza am avut și scăderi de 7%. Și redresarea de după acest declin a fost foarte grea pentru că a avut de suferit și PIB-ul potențial. În acest moment suntem la o creștere de 4,8% și avem un PIB potențial de 3%. Dacă ne îndepărtăm și mai mult de acest nivel, pentru că stimulări sunt în continuare, politica fiscală și cea monetară vor trebui să intervină astfel încât să stimuleze PIB-ul potențial”, a explicat analistul.
Și dacă vorbim despre PIB-ul potențial, trebuie adusă în discuție necesitatea investițiilor în economie. ”În 2016 s-a mărit deficitul bugetar, iar investițiile publice și în infrastructură au fost cu 13 miliarde de lei mai mici. Planul este să ajungem din nou la 40 de miliarde. Întrebarea este dacă avem buget să facem acest lucru, în condițiile în care sunt anunțate majorări salariale și tăieri de taxe”, a mai spus Rozalia Pal.
Track I: "Modele de business disruptive"
Foto (de la stânga la dreapta): Ioana Mucenic, CEO Minio Studio ; Mircea Draja, Co-fondator si Managing Partner RealFoods.ro & Ucook ; Mihai Păun, Owner Bringo ; Ionuț Nițoi, Director Hypermarket Carrefour Colentina
În economiile globale contemporane, lucrurile se schimbă într-un ritm amețitor, iar tehnologia se dezvoltă rapid și “responsive” la noile nevoi ale societății, creând teren propice dezvoltării unor businessuri de la zero, cu investiții mici, care în trecut nici nu s-ar fi văzut pe radarul consumatorilor. Acesta este contextul în care am provocat speakerii acestui workshop, iar cea care a dat startul prezentărilor a fost Ioana Mucenic, CEO-ul și fondatorul agenției Minio, care a făcut o trecere în revistă a noilor modele de business, grupându-le în cinci mari categorii: subcription, on demand, experience, acces to ownership și market place. Ea a venit și cu exemple concrete pentru fiecare dintre acestea, prezentând detaliile din spatele unor businessuri precum Nature Box, Kitchen Surfing, Eataly, Rent the Runway sau Deschide România. Mesajul său pentru companii - start-up-uri sau nu - este să uite de idei ingenioase și să se gândească la cum pot rezolva problemele consumatorilor.
Există pionieri ai acestor modele de business și în piața locală, iar Realfoods.ro și Bringo sunt doi dintre aceștia. Mircea Draja (Realfoods.ro) a creat o platformă de comerț online care scurtează traseul produselor din ograda micilor producători români la consumatorul urban.
La mai puțin de un an de la lansare, retailerul are în prezent o sortimentație de 1.050 de SKU-uri, din care 32,5% sunt produse ultrafresh, o rată de conversie de 1,2%, un coș mediu de cumpărături de 138 de lei și o rată de recurență de 26% în rândul clienților. Recent, compania a lansat și primul serviciu de „healthbox” din România, uCook.
La rândul său, Mihai Păun, CEO-ul Bringo, și-a propus “uberizarea” timpului liber, lansând o aplicație de personal shopper. Bringo a fost lansat oficial în octombrie 2016, după un an de testări, iar de atunci, peste 23.000 de persoane au descărcat aplicația, iar peste 20 de comercianți au intrat în această platformă care le oferă oportunitatea accesării unui canal nou de vânzare, complementar offline-ului și online-ului tradițional. Pentru cumpărător, beneficiul clar este livrarea produselor la domiciliu în 90 de minute de la lansarea comenzii. În completarea prezentării lui Mihai Păun, Ionuț Nițoi – Directorul hypermarketului Carrefour Colentina - a venit cu un studiu de caz ce a detaliat etapele implementării proiectului Bringo în Carrefour și primele rezultate, cifrele fiind încurajatoare pentru continuarea acestui parteneriat.
Track II: „Shopper marketing, de la insighturi la activări”
Foto (de la stânga la dreapta): Maria Dobre, Manager Dinamică Comercială Carrefour România ; Alexandru State, Head of Category & Shopper Manager Heineken România ; Iulia Cornigeanu, Executive Director Kantar TNS România ; Marius Vasile, Business Developent Manager Enterprise Business Team Samsung România ; Ciprian Pasca, Country Manager Zoniz
În ultimii ani, marii jucători din FMCG au investit timp și resurse financiare importante în elaborarea unor strategii complexe de abordare a cumpărătorului. Sesiunea de shopper marketing din cadrul conferinței a demonstrat că inovația tehnologică este cea care duce experiența de shopping la nivelul următor.
Maria Dobre, Manager Dinamică Comercială la Carrefour România, a prezentat un studiu de caz cu Carrefour Pay – aplicație ce permite efectuarea plăților în magazine cu ajutorul telefonului mobil. Ea a vorbit și despre modul în care a fost implementată campania „Shop like a Jedi”, prin care clienții retailerului au avut ocazia să-și aleagă produsele preferate folosindu-se de tehnologia Kinect, imitând practic celebra „Forță” din Star Wars.
La rândul său, Iulia Cornigeanu, CEO-ul Kantar TNS România, a adus insighturi valoroase despre interacțiunea brandurilor cu consumatorii omni-conectați, prezentând și o analiză detaliată a celor două segmente dominante în ceea ce privește comunicarea populației în mediul online: „Functionals” (37%) - reprezentat de către persoanele care se conectează foarte rar la internet - și „Leaders” (tot 37%), categorie reprezentată de consumatorii foarte activi pe internet.
Marius Vasile, Business Development Manager la Samsung România, a vorbit despre IoT ( Internet of Things) care, în opinia sa, este motorul ce alimentează inovația în retail, aducând și exemple de proiecte implementate pe piețele mult mai dezvoltate tehnologic.„În următorii doi ani, investițiile companiilor în sisteme IoT vor crește cu 50%, iar retailul este domeniul care a dat startul în acest sens. La sfârșitul anului 2017, la nivel global, vor fi utilizate aproximativ 8,4 miliarde de dispozitive IoT”, a menționat el.
În completarea acestor informații, Ciprian Pasca, CEO-ul Zoniz, a prezentat aplicația Zoniz - prima platformă de marketing de proximitate din România. Prin intermediul acesteia, clienții pot primi mesaje comerciale personalizate pe telefonul mobil, cu ajutorul tehnologiilor Bluetooth Low Energy și iBeacon, iar oamenii de marketing pot afla în timp real eficiența campaniilor derulate de brandurile lor în magazine.
De asemenea, sesiunea dedicată strategiilor de shopper a cuprins și o prezentare interesantă despre dezvoltarea categoriei de cidru în retailul local, susținută de către reprezentantul companiei care a deschis acest segment de piață în România: Heineken. Alexandru State - Head of Category & Shopper Manager în cadrul producătorului de bere - a prezentat profilul cumpărătorului de cidru din România și a vorbit despre potențialul de dezvoltare a acestei categorii noi în comerț.
"În categoria cidrului, promoțiile care oferă discounturi sunt nesemnificative ca pondere în vânzări, cele mai importante promoții fiind acelea care aduc valoare adăugată produsului", a punctat reprezentantul Heineken.
