Apele minerale, o industrie în pragul unei revoluții legislative

Apa minerală - una dintre resursele naturale de care România nu duce lipsă - este o categorie strategică pentru mulți producători de băuturi, dar și pentru statul român care încearcă de la începutul acestui an să introducă prima lege a resurselor hidrominerale. Cum arată industria apelor minerale în pragul revoluției legislative din domeniu și ce perspective are?

Dacă ne uităm la categoriile mari din FMCG, apa minerală este singura în care ponderea producției locale se apropie de 100%. Și asta deoarece România se află în topul european privind numărul și calitatea izvoarelor de apă minerală, concentrând peste 12% din totalul producției din Europa de Est și aproximativ 3% din cea înregistrată în Uniunea Europeană. Cu peste 70 de izvoare omologate și aproape tot atâtea branduri, industria de profil produce anual circa 1,3 miliarde de litri cu o valoare de piață ce poate fi estimată la 1,56 de miliarde de lei. Iar cel mai interesant aspect este faptul că aceasta se poate dezvolta de la simplu la dublu în următorii ani: „Resursele naturale de ape minerale îmbuteliabile puse în evidență până în prezent se situează la circa 3 miliarde de litri anual, repartizate echilibrat între ape natural carbogazoase și plate. Acestea permit practic o creștere în viitor de peste 100% a producției actuale”, se arată într-un raport al Consiliului Concurenței. Potențialul de creștere este dat și de decalajul mare existent între consumul mediu anual din România – estimat la 65 de litri per cap de locuitor – și nivelul înregistrat în țările cu tradiție din vestul Europei, precum Italia, Germania, Franța, Belgia, care este de aproape trei ori mai mare, conform sursei menționate anterior.

Ajutoare de stat pentru două proiecte mari de investiții

Cei mai mari trei îmbuteliatori de apă minerală din România – Romaqua Group, Dorna Apemin S.A. (deținută  de Coca-Cola HBC) și compania poloneză Maspex – sunt și companiile care derulează în prezent sau au finalizat în 2019 proiecte mari de investiții. Inițiativele lor ne arată că sunt încrezătoare în creșterea viitoare a consumului de apă. Romaqua și Maspex au primit de curând acordul pentru accesarea unor ajutoare de stat de 28,8 milioane de lei, respectiv 22,5 milioane de lei pentru achiziția de echipamente noi de îmbuteliere a apei minerale. La rândul său, producătorul Coca-Cola HBC România a investit 11 mil. euro din surse proprii în instalarea unei noi linii de îmbuteliere de apă minerală în fabrica din Poiana Negrii, județul Suceava. Investiția permite companiei să reducă consumul de energie și de apă necesare în procesul de producție și să lanseze ambajale noi în piață pentru brandul Dorna - lucru posibil chiar din acest an. Apa reprezintă circa 20% din volumele de vânzări ale companiei lider de piață în sectorul băuturilor non-alcoolice, potrivit datelor Coca-Cola HBC.

Provocările vin din exterior

Criza economică a afectat și acest sector, situație reflectată în perioada 2010-2013 printr-o contracție a pieței apelor minerale de 20%, conform datelor Consiliului Concurenței. Parțial, declinul a fost cauzat de orientarea consumatorilor către ape îmbuteliate mai ieftine, precum cele de izvor și de masă. Ulterior, producătorii de apă minerală au reușit să recupereze aceste scăderi, astfel că în 2018 volumele totale livrate la sursă au ajuns aproape de maximul istoric de circa 1,35 miliarde de litri înregistrat în 2008.

Dacă ne uităm la ultimii 25-30 de ani putem remarca transformarea care s-a produs în această industrie: în 1990 se îmbuteliau 210 milioane de litri de apă minerală în România, exclusiv în ambalaje din sticlă. Acum, Pet-ul acoperă peste 90% din piață și este puțin probabil ca sticla să recâștige teren - pe termen scurt cel puțin – pentru că, odată cu reintroducerea sistemului de garanție la cumpărarea băuturilor în ambalaje din sticlă, retailerii sunt obligați să-și facă puncte de colectare a ambalajelor și să se ocupe și de transportarea acestora la centrele mari de reciclare.

Dar cel mai mare impact în industrie îl va avea legea resurselor hidrominerale al cărui draft se află acum pe masa Guvernului, fiind chemate la consultări și marile companii îmbuteliatoare.

Care sunt mizele noii legi a resurselor hidrominerale?

Inițiată de Ministerul Economiei și publicată pe site-ul Guvernului în august 2017 sub formă de draft, legea resurselor hidrominerale ar urma să fie, practic, prima lege dedicată industriei de profil. Noile reglementări nu se limitează doar la apele minerale, ci includ și apele de izvor și pe cele de masă din surse subterane. Definiția extinsă a categoriei de apă rezolvă una dintre problemele invocate de majoritatea îmbuteliatorilor de apă minerală, care se plâng de tratamentul diferențiat la care sunt supuși de către statul român. „Una dintre problematicile invocate de majoritatea actorilor de pe piața exploatării sau îmbutelierii apelor minerale naturale este cea a diferențierilor existente între apa minerală naturală, apa de izvor și apa de masă, precum și de absența unei reglementări unitare în ceea ce privește aceste categorii de ape”, se mai arată în raportul Consiliului Concurenței pe piața apelor minerale.

Concret, noua lege îi obligă pe producătorii de apă de izvor și de masă să semneze contracte de concesiune și să plătească redevențe și taxe de exploatare, pe sistemul pe care funcționează acum îmbuteliatorii de ape minerale - acestea din urmă fiind incluse printre produsele al căror preț este reglementat de stat, mai exact de către Ministerul Finanțelor Publice. Așa cum era de așteptat, îmbuteliatorii de apă de masă și de izvor au reacționat negativ la această inițiativă legislativă: „Noul proiect de lege privind resursele hidrominerale aduce schimbări care vor afecta nu numai producătorii din industrie, ci mai ales consumatorii, prin scumpirea apei la raft”, se arată într-un comunicat al Asociației Producătorilor din Industria Apei.

O altă miză a noii legi ar putea fi eliminarea verigii intermediare SNAM (Societatea Națională a Apelor Minerale ce are ca acționar unic Ministerul Economiei) în relația companiilor îmbuteliatoare de apă minerală cu statul român.

În trecut, Consiliul Concurenței a fost sesizat de către Patronatul Apelor Minerale APEMIN cu privire la situația de pe piața de profil generată de existența unor agenți economici îmbuteliatori care dețin licențe de exploatare direct de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în timp ce alți agenți economici îmbuteliatori achiziționează materia primă de la SNAM, în calitate de titulară a licențelor de exploatare a resurselor de apă minerală. Reclamația a venit după o majorare cu 17,7% a prețului apei minerale naturale la sursă, operată de SNAM spre finalul anului 2015.

SNAM realizează în prezent circa trei sferturi din activitatea de extracție a apelor minerale din România și plătește statului o redevență de 4 euro/1000 de litri și, în același timp, comercializează apa minerală extrasă către îmbuteliatorii cu care are contracte de achiziție la prețul reglementat de aproximativ 8 euro/1.000 de litri +TVA.

Ținând cont de toate aceste aspecte, este foarte probabil ca introducerea noii legi să aducă o schimbare de status quo în industria apelor îmbuteliate.

Rămâne de văzut ce sau cât de mult vor câștiga apele minerale.